Putin amenință, din nou, Occidentul. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat”

Vladimir Putin nu a avut încredere nici în propria armată pentru a discuta planul pentru invazia Ucrainei. În plus, liderul de la Kremlin nu a discutat nici cu Dmitri Pesko sau Serghei Lavrov, Președintele rus a numit pe altcinvea pentru a se ocupa de planul de război.

Vladimir Putin a discutat despre declanșarea războiului din Ucraina de când a început doar cu generalii aflați pe front. Președintele rus nu a ascultat nici de sfaturile purtătorului său de cuvând, Dmitri Peskov, sau de Serghei Lavrov, ministrul de externe rus. Un videoclip care a apărut pe una dintre cele mai importante platforme de propagandă ale Moscovei din Vestul Europei a prezentat viața unei familii din ultimii trei ani. Crăciunul de anul trecut a fost pentru ei unul de poveste, dar cel din 2022 este caracterizat de mai multe lipsuri. Oamenii sunt nevoiți să obțină curent electric prin metode neconvenționale pentru că nu au energie.

Mai mult decât atât, acel clip se termină cu un avertisment pentru toate statele din Occident. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat, dacă Europa continuă să susțină eforturile de război ale Ucrainei”. Din cauza conflictului militar și rușii au probleme economice. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus că Rusia ar alege să reducă producția de petrol și nu să plafoneze prețul precum a cerut Uniunea Europeană. „La începutul noului an, s-ar putea să reducem producția cu 500 până la 700.000 de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 5-7% pentru noi. E o cantitate mică, dar există acest risc”.

Moscova vrea să finanțeze războiul din banii rușilor

În plus, au început să apară tot mai multe zvonuri în Rusia că guvernul are de gând să transforme depozitele bancare ale cetățenilor în obligațiuni de stat. Moscova vrea să ia această decizie pentru a putea finanța conflictul armat din Ucraina. În acest context, analiștii militari au spus că este posibil ca mulți ruși să își retragă banii din bănci.

În tot acest timp luptele continuă în estul Ucrainei, iar locuitorii din Harkov nu vor să își părăsească casele în prag de Sărbători. Ei pot fi în orice moment ținta bombardamnetele. În plus, cei care nu au căldură în locuințele lor pot să se refugizeze în corturi încălzite care au fost puse la dispoziție de autorități. Un bărbat din Harkov a mărturisit că „Unii oameni au deja încălzire, dar la mine în casă nu e căldură. Din păcate, încălzirea nu o să mai meargă până la sfârșitul iernii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#craciun #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a dispus obligatoriu în sarcina Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPM), în urma unei inspecții, să le plătească acționarilor dividende în valoare de circa 87,3 milioane lei din profiturile înregistrate în 2023 și 2024, plus dobânzi penalizatoare de întârziere de aproape 7,1 milioane lei, în total 94,4 milioane lei, scrie profit.ro.

ANAF a considerat că, prin neplata de dividende din câștigurile anilor menționați, Portul Constanța a încălcat mai multe acte normative:

– OG nr. 64/2001, care obligă companiile de stat să dea dividende de minimum 50% din profit;
– OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, care derogă de la prima și stabilește un procent maxim de dividende de 25% din profit pentru societățile portuare de stat;
– OUG nr. 31/2024, care stipulează scutirea de dividende a companiilor de stat doar cu aprobarea Guvernului, ″în cazuri temeinic justificate″ și numai ″în scopul realizării unor investiții cu impact major″.

CNAPM a atacat în justiție dispoziția ANAF, arătând că, ″pentru exercițiile financiare 2023 și 2024, dividendele au fost stabilite la valoarea zero (0 lei) prin hotărârile Adunării Generale Ordinare a Acționarilor″, cel majoritar fiind chiar statul, prin Ministerul Transporturilor, potrivit documentelor din dosar, analizate de Profit.ro.

În plus, Portul Constanța a susținut că ANAF a interpretat greșit legislația portuară specifică, ″prin transformarea plafonului maximal de 25% într-o obligație de distribuire a dividendelor″, cu ignorarea unei decizii a Curții Constituționale din 2023.

Compania de stat a mai argumentat că obligația de plată dispusă de ANAF îi afectează capacitatea de îndeplinire a angajamentului de preluare a Portului Giurgiulești din Republica Moldova, angajament aprobat prin memorandumuri de Guvern și care presupune plata unui preț de 65 milioane dolari.

″În acest context instituțional și contractual, tratarea profitului realizat de CNAPM în exercițiile financiare 2023 și 2024, precum și a politicii bugetare aferente anului 2025, ca fiind .profit disponibil” pentru distribuire sub formă de dividende este profund eronată. O asemenea calificare ignoră faptul că profitul este deja angajat, în mod indirect, în susținerea unei obligații contractuale majore, asumate în interes public și validate prin decizii guvernamentale.

Distribuirea de dividende în perioada anterioară scadenței obligației de plată de 65.000.000 USD ar fi avut ca efect diminuarea capacității financiare a CNAPM de a onora această obligație, cu riscul real de a afecta finalizarea tranzacției sau de a impune recurgerea la finanțări suplimentare, potențial mai costisitoare și contrare interesului public. În acest sens, decizia de a utiliza profitul pentru consolidarea resurselor financiare ale companiei reprezintă o măsură de gestiune prudentă, rațională și conformă cu mandatul primit de la acționarul-stat, iar nu o încălcare a OG nr. 64/2001″, a spus CNAPM, în procesul în care a cerut suspendarea executării dispoziției ANAF.

Fiscul a susținut însă că acest lucru nu constituie o pagubă iminentă.

″Chiar reclamanta recunoaște în cererea de suspendare că, în anul 2023, a realizat un profit net în sumă de 195.356.718,42 lei, iar în anul 2024, un profit net în sumă de 256.313.820,39 lei, ceea ce duce la concluzia ca suma de 94.435.671,01 lei nu i-ar produce o pagubă ireparabilă.

În ceea ce privește motivarea reclamantei precum că amplificarea pagubei s-ar produce și prin afectarea investiției strategice Giurgiulești, unde aceasta are o obligație fermă de plată în sumă de 65.000.000 USD, asumată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni (…), a considerat că acest fapt nu are nicio legătură cu prezenta cauză, atâta timp cât acest contract a fost încheiat din propria inițiativă a reclamantei și a apreciat că nu ar produce o pagubă instituțională și strategică, așa cum încearcă reclamanta să inducă în eroare instanța de judecată.

Iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată. îndeplinirea condiției referitoare la paguba iminentă presupune administrarea de dovezi care să probeze iminența producerii pagubei invocate″, a fost poziția ANAF.

Judecătorii au dat dreptate Fiscului, în primă instanță, respingând cererea de suspendare făcută de Portul Constanța. CNAPM a depus recurs luna trecută, nesoluționat încă.