Rușinea Europei: încă alimentează războiul lui Putin cu benzină rusească

16 Aug. 2025, 07:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2025, 07:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a lansat un mesaj extrem de dur la adresa Uniunii Europene, acuzând Bruxellesul că nu face suficient pentru a opri importurile de combustibil obținut din petrol rusesc. Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut europenilor „să acționeze împreună cu Washingtonul sau să tacă”.

„A venit timpul ca partenerii noștri europeni fie să se conformeze, fie să tacă. Ei continuă să repete: «SUA trebuie să facă asta, SUA trebuie să facă cealaltă». Președintele Donald Trump a introdus deja sancțiuni secundare și tarife suplimentare împotriva Indiei pentru consumul de petrol rusesc, dar europenii încă nu au făcut acest pas. Mai mult, ei cumpără produse rafinate în India, obținute din țiței rusesc. Dacă vrem să oferim președintelui Trump maximum de pârghii, Europa trebuie să își facă partea ei”, a declarat Bessent.

Declarațiile vin în contextul în care, la sfârșitul lunii iulie, UE și SUA au anunțat un acord privind reducerea tarifelor comerciale de la 30% la 15%, în schimbul angajamentului Europei de a elimina treptat importurile de petrol și gaze din Rusia.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat după întâlnirea cu Donald Trump în Scoția că blocul comunitar va înlocui resursele energetice rusești cu „volume semnificative” de petrol și combustibil nuclear din SUA. În baza acordului, Europa urmează să cumpere GNL și combustibil american în valoare de 750 miliarde de dolari în următorii trei ani.

UE și-a fixat ca termen-limită anul 2027 pentru renunțarea completă la resursele energetice rusești, însă, după cum recunosc chiar oficialii europeni, „încă prea mult petrol rusesc ajunge în blocul comunitar”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.