S-a inițiat modificarea Constituției pentru a reforma justiția. Inițiativă, votată în prima lectură de 56 de deputați

Deputații Parlamentului au inițiat astăzi procedura de modificare a Constituției în partea ce ține de reforma justiției. Este vorba de un proiect de lege privind numirea judecătorilor în funcție, imunitatea de care beneficiază aceștia, numirea președintelui interimar al CSJ, a vicepreședintelui etc. Inițiativa legislativă a fost votată cu 56 de voturi, în prima lectură, scrie Realitatea.md.

Proiectul se referă la termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și, totodată, concretizează rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Una din intervențiile propuse se referă la excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție. Astfel, judecătorii instanțelor judecătorești ar urma să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

De asemenea, se urmărește uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora, inclusiv ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președintele Republicii Moldova la propunerea CSM și nu de către Parlament. Această modificare ar urma să reducă influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor.

„Respectiv, excluderea cerinței deținerii vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani de către președintele, vicepreședinții și judecătorii CSJ are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime în funcție alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporativitații în cadrul CSJ”, se arată în nota informativă la proiect.

Totodată, proiectul vine cu o completare la reglementarea imunității funcționale a judecătorilor. Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

De asemenea, se propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

Proiectul mai prevede excluderea procurorului general și a ministrului Justiției din componența CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 – din rândul nonjudecătorilor, aleși de către Parlament.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM, care va constitui 6 ani.

În partea ce ține de concretizarea atribuțiilor CSM, prin intermediul proiectului se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost elaborat și aprobat de Guvern pe 30 septembrie 2020, fiind înregistrat la Parlamentul de legislatura a X-a pe 10 decembrie același an. Documentul a fost elaborat întru realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Legea ar urma să intre în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

#constitutie #votat #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conform datelor recente publicate de Banca Națională a Republicii Moldova, persoanelor fizice din țară li s-au transferat mijloace bănești în valoare de 463,62 milioane USD în al treilea trimestru al anului curent, prin intermediul băncilor licențiate și sistemelor de remitere de bani. Această sumă reflectă o scădere cu 3,9% în comparație cu trimestrul II al anului 2022.

Dintre aceste transferuri, 357,72 milioane USD au fost realizate prin intermediul sistemelor de remitere de bani, bazate pe date brute. În ceea ce privește originea geografică a transferurilor, cele din țările Uniunii Europene au înregistrat o creștere de 13,3%, reprezentând 54,4% din total. În schimb, transferurile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) au scăzut cu 43,4%, revenindu-le o pondere de 13,5%. Transferurile din alte țări au constituit 32,1% din total, înregistrând o ușoară scădere de 0,5%.

În ceea ce privește proveniența transferurilor, Germania (cei mai mulți moldoveni preferă să muncească în Germania urmare a câștigurilor mai mari față de alte state) a ocupat prima poziție cu o pondere de 14,1%, în valoare de 65,60 milioane USD, reflectând o creștere de 17,7% față de trimestrul II al anului 2022. Transferurile din Israel au totalizat 64,59 milioane USD, menținându-se la un nivel aproape similar cu aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, transferurile din Rusia au înregistrat o scădere semnificativă de 44,6%, totalizând 59,53 milioane USD, iar cele din Franța au crescut cu 13,4%, atingând suma de 43,8 milioane USD.