S-a scumpit curentul electric. Cu cât vor plăti mai mult consumatorii

În ședința din data de 18 martie, ANRE a aprobat majorarea tarifelor la energia electrică pentru populație.

Astfel, consumatorii de energie electrică din nordul țării vor plăti cu 47 de bani mai mult de la 1 aprilie. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit un tarif de 2,51 lei pentru un kw/h pentru energia electrică livrată de FEE Nord.

Consumatorii din Centrul și Sudul Moldovei vor plăti cu 66 de bani mai mult energia electrică începând cu 1 aprilie. ANRE a stabilit pentru Premier Energy un tarif de 2,17 lei pentru un kw/h.

ANRE spune că scumpirea curentului a fost influențată de:

1.Majorarea prețului de procurare a energiei electrice de la furnizorul central de 2,4 ori, de la 123 bani/kWh la 290 bani/kWh (prețul pentru anul 2022 este de 324 bani/kWh, cu excepția lunii martie – 123 bani/kWh, când diferența a fost compensată conform Dispoziției CSE nr. 2 din 25 februarie 2022). Ponderea acestei energii în mixul energetic în trimestrul unu constituie cca 2/5;

2.Majorarea esențială a cuantumului indicelui prețurilor de consum mediu anual pentru anul 2022, conform prognozelor oficiale ale indicatorilor macroeconomici, cu 6,9 %;

3.Creșterea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real cu 19,3 %, de la 2 935 lei (reflectat în tariful în vigoare) la 3 500 lei, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 142 din 9 martie 2022;

4.Creșterea galopantă a deficitului tarifar înregistrat începând cu finele anului 2021, în special, de către furnizorii de energie electrică.

Centrala de la Cuciurgan asigură 80% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova. Potrivit contractului de achiziție, Chișinăul cumpără energie electrică la prețul de 5,35 cenți americani pentru un kWh. Contractul este valabil până la 1 aprilie 2022.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#curent #scumpire #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.