S-a umplut paharul: Inflaţia atrage guvernele Europei într-o luptă pentru mâncare

Reducerile de taxe, plafonările de preţuri şi controalele mai stricte se numără printre principalele „arme” cu care guvernele Europei au început să lupte împotriva inflaţiei care macină continentul. Creşterea costului vieţii este departe de a se fi terminat, iar alimentele sunt primele care au intrat în vizorul guvernelor, pe măsură ce tot mai mulţi oameni care nu se mai descurcă cu banii au început să ameninţe cu proteste, scrie Bloomberg.

Chiar dacă inflaţia globală începe să scadă, presiunea asupra preţurilor la alimente rămâne o bătaie de cap pentru guvernele din regiune. Acest lucru înseamnă că o mare parte din cheltuielile gospodăriilor, adică mersul săptămânal la supermarket, devin din ce în ce mai scump. Pentru a lua doar un exemplu, zahărul, utilizat într-o multitudine de produse, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pentru guverne, este urgent să acţioneze, având în vedere faptul că, din cauza inflaţiei, multe familii se luptă deja să ajungă cu bine până la sfârşitul lunii, declanşând greve şi proteste în întreaga Europă, în timp ce muncitorii cer salarii mai mari.

În unele părţi ale zonei euro, preţurile la alimente cresc într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria postbelică, potrivit economistului senior al Rabobank Group, Maartje Wijffelaars. Datele de săptămâna trecută au arătat că inflaţia din zona euro a scăzut la 6,9% în martie. În Franţa, aceasta a încetinit la 6,6%. Însă creşterea preţurilor la alimente s-a accelerat la aproximativ 16%. Germania se confruntă cu un scenariu similar , unde inflaţia alimentelor depăşeşte 20%.

#magazine #Europa #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.