Salarii de sărăcie în sectorul public! Sindicatele cer Guvernului majorări urgente și o valoare de 3000 de lei

19 Nov. 2025, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2025, 11:04 // Actual //  Ursu Victor

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că salariile extrem de mici din sectorul public au ajuns la un nivel care pune în pericol sustenabilitatea serviciilor esențiale ale statului și solicită Guvernului să intervină rapid. Într-un demers transmis Executivului și Ministerului Finanțelor, sindicatele cer majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026 și stabilirea unei valori minime de referință de 3000 de lei, care să fie folosită la calcularea remunerațiilor.

CNSM susține că puterea de cumpărare a angajaților din sectorul bugetar s-a erodat puternic în ultimii ani, iar salariile actuale nu acoperă necesitățile minime pentru un trai decent. „Nivelul actual al salariilor nu acoperă necesitățile minime ale unui trai decent pentru majoritatea salariaților din sector, afectând atractivitatea locurilor de muncă și accelerând îmbătrânirea personalului”, se arată în mesajul sindicatelor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că 37,8% dintre angajații din sectorul bugetar au avut în septembrie 2024 un salariu sub 8000 lei – sumă care nici măcar nu acoperă pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 lei lunar net. Situația este și mai gravă în educație, unde 41% dintre angajați sunt plătiți sub acest nivel.

Condițiile economice pun presiune suplimentară pe veniturile familiilor. Potrivit platformei Numbeo, costul vieții în Moldova a crescut cu 10% în ultimele șase luni. O familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 37.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile de bază – o sumă departe de nivelul veniturilor bugetarilor.

În acest context, CNSM solicită Guvernului trei măsuri-cheie: majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026, stabilirea valorii de referință la minimum 3000 lei pentru toate calculele salariale din sectorul public, alinierea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie, în conformitate cu Recomandarea UNESCO-ILO din 1966, care cere remunerarea cadrelor didactice la același nivel cu alte profesii ce necesită calificări similare.

Sindicatele mai subliniază că majorarea valorii de referință este esențială în contextul implementării Foii de parcurs pentru Reforma administrației publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2025, un document central pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Reforma prevede reducerea treptată a numărului de valori de referință, ceea ce, potrivit CNSM, face cu atât mai importantă stabilirea unui nivel de bază adecvat și echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 14:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 14:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.