Rafinăria Lukoil de peste Prut, „mărul otrăvit”. Investitorii se bat doar pentru benzinării

Benzinăriile Lukoil din România au devenit unul dintre cele mai căutate active de pe piața energetică regională, în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei ruse și al potențialului de creștere al pieței românești de carburanți. România are doar 2.500 de stații de alimentare, la o populație de 19 milioane, mult sub nivelul altor state din regiune: Bulgaria are peste 3.000 de benzinării la doar 6,4 milioane de locuitori, iar Austria are mai multe stații decât România, deși are cu o treime mai puține autovehicule, scrie hotnews.ro.

Subdezvoltarea rețelei de benzinării și extinderea accelerată a infrastructurii rutiere sunt două motive care atrag investitori mari către activele Lukoil. „Sunt prea puține benzinării în România, raportat la trafic și la numărul de mașini”, spune Ramin Aliyev, CEO SOCAR România. Comparativ cu Austria, România are cu 32% mai multe autovehicule, dar cu 300 de benzinării mai puțin, o disproporție care indică un potențial uriaș de dezvoltare.

Pe acest fond, trei companii au depus interes pentru activele Lukoil: MOL Ungaria, Hellenic Petroleum și fondul american Carlyle, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Problema este însă că investitorii sunt interesați fie numai de rețeaua de benzinării (MOL și Hellenic), fie exclusiv de participația Lukoil în perimetrul de gaze Trident din Marea Neagră (Carlyle). Toți evită însă rafinăria Petrotel Ploiești, considerată partea cea mai problematică a pachetului de active.

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual, se află de ani de zile în centrul unor dispute judiciare legate de suspiciuni de evaziune fiscală, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde lei. Un alt factor de descurajare este starea tehnică învechită a instalațiilor, care ar necesita investiții foarte mari pentru modernizare. Deși autorizația de mediu permite prelucrarea oricărui tip de țiței, rafinăria a fost proiectată pentru țiței rusesc de tip Ural, bogat în sulf. În ultimii ani, Petrotel a funcționat cu țiței din Kazahstan, de asemenea sulfuros, ceea ce limitează flexibilitatea procesării.

Spre deosebire de rafinărie, rețeaua de benzinării Lukoil este considerată o afacere excelentă, în special datorită poziționării stațiilor pe rute cu trafic intens, la intrările și ieșirile din marile orașe și în zone unde se construiesc noi tronsoane de autostradă. România este o țară de tranzit major în regiune, iar creșterea infrastructurii rutiere va stimula și mai mult consumul de carburanți.

SOCAR, unul dintre jucătorii activi la nivel regional, evită să confirme dacă este interesat de activele Lukoil, însă compania continuă să investească agresiv în extindere: are deja 87 de benzinării și va trece de 100 anul viitor, urmărind o dublare a rețelei pentru atingerea unui obiectiv strategic ambițios.

În prezent, România are patru rafinării operaționale: Petrobrazi (OMV Petrom), Petromidia (Rompetrol), Petrotel (Lukoil) și Vega (unitate petrochimică). Producția internă acoperă integral consumul de benzină și o parte semnificativă din consumul de motorină, restul fiind acoperit prin importuri din Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia.

În piața de retail, lider este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR, NIS (Gazprom) și o rețea vastă de peste 700 de benzinării independente, semn al unei piețe extrem de concurențiale, dar aflate încă în plină expansiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#benzinării #Lukoil #rafinărie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.