Salariul minim, blocat în menghina celor 5 miliarde! Guvernul nu poate spune cât vor câștiga moldovenii

Salariul minim pe țară pentru anul 2027 rămâne o necunoscută, în condițiile în care Guvernul nu a stabilit încă valoarea acestuia și analizează mai multe scenarii de majorare. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat că o decizie ar putea fi luată abia în luna decembrie, principalul factor este impactul asupra bugetului de stat, în contextul unor creșteri salariale estimate să coste 5 miliarde de lei.

Potrivit ministrului, autoritățile efectuează în prezent calcule pentru a determina nivelul salariului minim care ar putea fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2027. Deocamdată, Executivul nu este pregătit să anunțe o cifră concretă.

„Suntem în proces de estimări, să vedem mai multe variante”, a declarat Natalia Plugaru, precizând că o hotărâre în acest sens ar putea fi adoptată în decembrie.

Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât patronatele și sindicatele au convenit asupra unui salariu minim de 7600 de lei pentru sectorul real al economiei. Potrivit ministrului, această înțelegere oferă angajatorilor un anumit grad de previzibilitate, însă nu înseamnă că aceeași valoare va fi stabilită automat drept salariu minim pe țară.

Decizia finală aparține Guvernului, care trebuie să țină cont atât de necesitatea creșterii veniturilor angajaților, cât și de posibilitățile financiare ale statului.

Unul dintre principalele argumente invocate de autorități este impactul majorărilor salariale programate pentru anul viitor. Potrivit Nataliei Plugaru, aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie 2027, care prevede creșteri ale remunerațiilor, ar urma să genereze cheltuieli bugetare suplimentare estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.

„Stabilirea lui ține de impactul pe care îl va avea asupra bugetului de stat”, a explicat ministra, referindu-se la viitorul salariu minim.

În aceste condiții, Guvernul încearcă să identifice o formulă care să permită majorarea veniturilor fără a pune presiuni excesive asupra finanțelor publice. Deocamdată, nu este clar dacă salariul minim național va ajunge la nivelul de 7600 de lei convenit de partenerii sociali pentru sectorul real sau dacă Executivul va opta pentru o valoare mai mică.

Natalia Plugaru a precizat că subiectul urmează să fie discutat și în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde sunt reprezentate Guvernul, patronatele și sindicatele.

În prezent, salariul minim este de 6300 de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova pornește cu un handicap în competiția pentru atragerea investițiilor străine. O piață internă prea mică, infrastructură inferioară celei din statele concurente și o forță de muncă limitată. Premierul Vasile Tofan a recunoscut, în cadrul emisiunii „Na grani” de la Exclusiv TV, că că țara nu poate rivaliza cu economiile din regiune prin dimensiune sau resurse și susține că singura soluție este crearea unui mediu de afaceri mult mai atractiv decât în România, Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Ucraina.

Șeful Executivului a atras atenția asupra dimensiunilor reduse ale economiei moldovenești, estimată la aproximativ 20 de miliarde de euro, sub nivelul celei din Malta, un stat cu o populație și un teritoriu considerabil mai mici.

„Avem o economie mică. Economia Moldovei este de aproximativ 20 de miliarde de euro. Este mai mică decât economia Maltei, o țară de patru ori mai mică decât noi”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, această realitate limitează considerabil interesul investitorilor care urmăresc să producă și să vândă exclusiv pe piața locală. În consecință, strategia Guvernului se concentrează pe atragerea companiilor care să utilizeze Republica Moldova drept platformă de producție pentru export.

„Înțeleg de la bun început că ne va fi greu să atragem investiții bazate pe piața noastră internă. Este prea mică. De aceea, strategia economică a Guvernului este orientată spre atragerea investitorilor care vor produce aici pentru export”, a explicat șeful Guvernului.

Premierul a amintit că aproape 70% din exporturile moldovenești sunt orientate către Uniunea Europeană, ceea ce demonstrează dependența economiei de piețele externe. În același timp, el consideră că Ucraina ar putea deveni o destinație importantă pentru produsele fabricate în Republica Moldova, în special odată cu încheierea războiului și demararea reconstrucției.

Totuși, chiar și pentru investițiile orientate spre export, Republica Moldova se confruntă cu dezavantaje structurale. Infrastructura mai puțin dezvoltată și disponibilitatea redusă a forței de muncă îngreunează competiția cu statele din regiune, care dispun de piețe mai mari, rețele logistice mai performante și un număr superior de angajați.

În aceste condiții, Tofan consideră că Republica Moldova trebuie să compenseze dezavantajele prin reducerea radicală a birocrației și simplificarea activității economice.

„Trebuie să fim mult mai buni în ceea ce privește regulile de desfășurare a afacerilor. Nu doar puțin mai buni decât România, Ucraina, Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ci să fie mult mai ușor să faci afaceri aici”, a subliniat premierul.

Printre schimbările pe care Guvernul intenționează să le promoveze se numără reducerea termenelor de eliberare a autorizațiilor, limitarea controalelor excesive asupra întreprinderilor și simplificarea sistemului fiscal. Scopul declarat este crearea unor condiții în care investitorii să poată lansa și dezvolta afaceri mai rapid și cu mai puține obstacole administrative decât în țările vecine.

Șeful Executivului a recunoscut însă că transformarea mediului investițional nu poate avea loc peste noapte și că reformele necesită timp pentru a produce rezultate.

„Nu am iluzii că vom reuși să facem acest lucru în câteva luni”, a admis Tofan.