Banii merg în betoane, nu în ogoare! Creditele imobiliare depășesc de cinci ori finanțarea agriculturii

20 Oct. 2026, 13:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 13:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile comerciale din Republica Moldova aveau, la sfârșitul lunii septembrie 2026, un portofoliu de credite de peste 120,2 miliarde de lei, însă distribuția banilor scoate la iveală diferențele dintre sectoarele economiei. În timp ce aproape 31 de miliarde de lei sunt concentrate în credite pentru procurarea și construcția imobilelor, agricultura beneficiază de numai 5,98 miliarde de lei, adică de peste cinci ori mai puțin. Datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) arată că finanțarea bancară este dominată de imobiliare, comerț și consum, în timp ce agricultura și industria productivă au ponderi mult mai mici.

Potrivit informațiilor BNM pentru septembrie 2026, portofoliul total de credite al celor zece bănci comerciale a ajuns la 120,27 miliarde de lei. Cea mai mare parte a împrumuturilor este concentrată în sectorul imobiliar, unde soldul creditelor pentru procurarea și construcția locuințelor și altor imobile constituie 30,88 miliarde de lei, echivalentul a 25,7% din total.

Pe locul al doilea se situează comerțul, cu un portofoliu de 24,02 miliarde de lei și reprezintă aproape 20% din finanțarea bancară. Urmează creditele de consum, care însumează 22,69 miliarde de lei, sau 18,9% din total.

Astfel, numai aceste trei categorii concentrează aproximativ 77,58 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 64,5% din întregul portofoliu bancar al Republicii Moldova.

În schimb, agricultura, unul dintre sectoarele importante ale economiei naționale, are un portofoliu de credite de numai 5,98 miliarde de lei, echivalentul a 4,97% din total. Cu alte cuvinte, pentru fiecare leu aflat în portofoliul de credite agricole, băncile au peste cinci lei în credite imobiliare.

Situația este asemănătoare și în cazul industriei productive. Împrumuturile acordate întreprinderilor din acest sector însumează 4,28 miliarde de lei, ceea ce reprezintă doar 3,56% din portofoliul bancar. Industria alimentară figurează cu 4,79 miliarde de lei, iar sectorul energetic cu 4,45 miliarde de lei.

Datele arată că împrumuturile destinate agriculturii, industriei alimentare și industriei productive însumează 15,05 miliarde de lei, de două ori mai puțin decât portofoliul creditelor imobiliare.

Totodată, în ceea ce privește concentrare pieței bancare, trei instituții financiare dețin împreună peste trei sferturi din toate creditele aflate în portofoliile băncilor comerciale.

Liderul detașat este Moldova Agroindbank (maib), cu un portofoliu de aproximativ 45,2 miliarde de lei, echivalentul a 37,6% din totalul sectorului bancar. Pe locul al doilea se află Moldindconbank, cu 29,79 miliarde de lei și o cotă de 24,8%, urmată de Victoriabank, cu 16,06 miliarde de lei  sau 13,4%.

Împreună, cele trei bănci gestionează credite în valoare de aproximativ 91,05 miliarde de lei, adică 75,7% din întregul portofoliu al sistemului bancar. Pe poziția a patra se situează OTP Bank, cu 12,17 miliarde de lei, urmată de celelalte instituții financiare, ale căror portofolii sunt mult mai mici.

Datele BNM relevă că în perioada lunii septembrie au fost acordate 173.881 de credite care se regăseau în portofoliile băncilor la sfârșitul lunii.

Dintre acestea, 26.543 au fost credite de consum, iar alte 919 au fost destinate procurării sau construcției imobilelor. Pentru agricultură au fost raportate 164 de credite, în timp ce în domeniul comerțului au fost acordate 485 de împrumuturi.

Cea mai numeroasă categorie este însă cea a „altor credite acordate”, cu 144.854 de contracte, reprezentând peste 83% din numărul total raportat pentru luna septembrie. Această categorie are un sold de aproximativ 2,76 miliarde de lei, mult sub valoarea portofoliilor destinate consumului sau pieței imobiliare.

20 Oct. 2026, 13:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 13:33 // Actual //  Ursu Victor

Salariul minim pe țară pentru anul 2027 rămâne o necunoscută, în condițiile în care Guvernul nu a stabilit încă valoarea acestuia și analizează mai multe scenarii de majorare. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat că o decizie ar putea fi luată abia în luna decembrie, principalul factor este impactul asupra bugetului de stat, în contextul unor creșteri salariale estimate să coste 5 miliarde de lei.

Potrivit ministrului, autoritățile efectuează în prezent calcule pentru a determina nivelul salariului minim care ar putea fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2027. Deocamdată, Executivul nu este pregătit să anunțe o cifră concretă.

„Suntem în proces de estimări, să vedem mai multe variante”, a declarat Natalia Plugaru, precizând că o hotărâre în acest sens ar putea fi adoptată în decembrie.

Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât patronatele și sindicatele au convenit asupra unui salariu minim de 7600 de lei pentru sectorul real al economiei. Potrivit ministrului, această înțelegere oferă angajatorilor un anumit grad de previzibilitate, însă nu înseamnă că aceeași valoare va fi stabilită automat drept salariu minim pe țară.

Decizia finală aparține Guvernului, care trebuie să țină cont atât de necesitatea creșterii veniturilor angajaților, cât și de posibilitățile financiare ale statului.

Unul dintre principalele argumente invocate de autorități este impactul majorărilor salariale programate pentru anul viitor. Potrivit Nataliei Plugaru, aplicarea legii salarizării de la 1 ianuarie 2027, care prevede creșteri ale remunerațiilor, ar urma să genereze cheltuieli bugetare suplimentare estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.

„Stabilirea lui ține de impactul pe care îl va avea asupra bugetului de stat”, a explicat ministra, referindu-se la viitorul salariu minim.

În aceste condiții, Guvernul încearcă să identifice o formulă care să permită majorarea veniturilor fără a pune presiuni excesive asupra finanțelor publice. Deocamdată, nu este clar dacă salariul minim național va ajunge la nivelul de 7600 de lei convenit de partenerii sociali pentru sectorul real sau dacă Executivul va opta pentru o valoare mai mică.

Natalia Plugaru a precizat că subiectul urmează să fie discutat și în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde sunt reprezentate Guvernul, patronatele și sindicatele.

În prezent, salariul minim este de 6300 de lei.