Salariul moldovenilor în 2021 „mâncat” de inflație. Câte miliarde de lei vor încasa la sfârșit de an

Salariul mediu pe economie ajuns la 9200 de lei, o creștere substanțială față de anul 2020. Însă salariul net pe care l-a primit un cetățean al Republicii Moldova după ce sunt scoase impozitele a constituit 7600 de lei cu 1000 de lei mai mult față de anul trecut.

Să nu uităm că în anul 2021 avem cea mai mare inflație din ultimii 18 ani. Or creșterea din anul 2021 a fost mâncată de scumpiri. În mediu, salariul cetățenilor a crescut cu 1,3%, însă puterea de cumpărare a rămas practic neschimbată față de anul 2020. În anul 2020 am avut o creștere de 9,4% a salariului”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Potrivit lui, în Republica Moldova 25% dintre angajați primesc mai puțin decât media pe economie și au un salariu de sub 4000 de lei. Or, economistul a făcut un exercițiu și a luat 60 000 de persoane care au avut un salariul de 25 mii de lei și 60 000 care au avut o remunerare de 2 890 de lei și a constatat că cei mai săraci primesc de opt ori mai puțini bani față de cei mai bine plătiți angajați.

Dacă ne uităm cetățenii din stânga Nistrului până 2010 – 2012 au avut același salariul. A fost un mic decalaj în 1999 când în dreapta Nistrului s-a depreciat moneda, iar ei au menținut moneda după care au depreciat-o. Din anul 2010 până în 2015 salariul din stânga Nistrului a fost mai mare ca în dreapta Nistrului și a fost de 6455 de lei față de 4 538 de lei. După aceasta a urmat deprecierea monedei ce a dus la diminuarea salariului, iar în 2018, cei din stânga Nistrului, ridivcau 4 406 de lei. În anul 2021 estimăm că salariul mediu în Republica Moldova va fi de 9 200 de lei față de 6 103 de lei. Totuși, puterea de cumpărare a unui leu în stânga Nistrului este mai mare pe fundalul prețului mai mic la gaz, energie electrică și la unele produse decât în Republica Moldova. Din acest motiv cu un 1 leu în Transnistria cumperi cu 20% mai mult față de Republica Moldova”, a menționat Ioniță.

Expertul economic afirmă că veniturile moldovenilor nu se rezumă doar la salariu.

Cetățenii noștri au activități agricole de unde câștigă bani, au remitențe și alte activități. Să nu uităm că numărul persoanelor ocupate este de 1,1 mil. de persoane, iar numărul salariaților este de 600 mii de persoane. Din acest veniturile populației se ridică cu mult peste cele salariale. Astfel, în anul 2021 veniturile reale ale populației vor ajunge la 155 miliarde de lei cu 19,3 miliarde de lei mai mult față de anul 2020. Din salarii, moldovenii vor încasa 63,3 miliarde de lei, remitențele – 47 miliarde de lei, pensiile și îndemnizațiile – 27 miliarde de lei, din activități agricole – 16 miliarde de lei”, a conchis Ioniță.

#remunerare #salariu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.