Salonul mondial al automobilului revine la Paris. BMW și Ferrari nu participă la această ediție

După patru ani de absenţă din cauza Covid-19, Salonul mondial al automobilului a fost inaugurat luni la Porte de Versailles, în sudul Parisului, de către preşedintele francez Emmanuel Macron care a vorbit de un „sprijin puternic şi cât mai rapid posibil pentru industria auto europeană” în cursa cu China şi SUA, informează AFP.

Ediţia din 2022 a Salonului mondial al automobilului, una la care nu vor participa companii precum Volkswagen, BMW sau Ferrari, este marcată de prezenţa în forţă a producătorilor francezi şi chinezi, într-un moment în care industria este angajată într-o tranziţie istorică spre electricitate şi paralizată de o lipsă de cipuri electronice.

După ce ediţia din luna martie 2020 a trebuit să fie anulată din cauza pandemiei, şi într-un context complicat pentru industria uto, cea de a 89-a ediţie a Salonului mondial al automobilului de la Paris este una cu o amploare redusă. Organizatorii mizează în acest an pe 300.000 până la 400.000 de vizitatori, timp de doar o săptămână, în timp ce la ediţia din 2018 au fost înregistraţi peste un milion de vizitatori pe parcursul a două săptămâni.

În cadrul Salonului de la Paris, Renault va prezenta noul său model electric Renault 4, descendentul faimosului ‘4L’. Noul model va fi un SUV electric care va trona alături de noul Renault 5, la rândul său un automobil electric. În interiorul grupului Renault, mărcile Dacia şi Alpine vor prezenta şi ele mai multe concepte futuriste.

În ceea ce priveşte grupul Stellantis, mărcile Peugeot, Jeep şi DS vor prezenta câteva noi modele, printre care se numără şi primul Jeep electric, în timp ce Citroen şi-a prezentat conceptul durabil Oli în avanpremiera Salonului de la Paris.

Celelalte staruri ale Salonului de la Paris, unde vor avea standuri mari, sunt mărcile chineze şi vietnameze de automobile electrice Ora, BYD sau VinFast, care s-au lansat toate în cucerirea pieţei europene.

În același timp, niciun producător auto german nu a făcut deplasarea la Paris. După ce în 2021 au investit milioane de euro în saloanele auto de la Shanghai şi Munchen, giganţii BMW şi Volkswagen au decis să zică pas, la fel ca şi filialele lor Mini, Seat, Bugatti sau Lamborghini.

Mercedes este singurul constructor german prezent la Paris dar nu în locul unde se desfăşoară Salonul mondial al automobilului. Constructorul de automobile de lux şi-a prezentat noul său SUV electric EQE la muzeul Rodin.

La rândul lor, constructorii auto japonezi şi sud-coreeni se remarcă şi ei prin absenţă. De asemenea, constructorul american Tesla lipseşte şi el, preferând să îşi organizeze propriile sale evenimente sau să îşi expună noutăţile în cadrul unor saloane de tehnologie, precum cel de la Las Vegas.

În acest context, marile nume din industria auto sunt înlocuite la Salonul mondial al automobilului de la Paris de giganţi din industria bancară, precum băncile franceze BNP şi Crédit Aricole, care îşi expun vehiculele pe care le propun pentru închiriere. Alte companii prezente la evenimentul organizat la Porte de Versailles sunt Netflix şi Lego.

#constructori auto #automobile #producatori #salon auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.