Șantajul lui Putin cu gazul nu mai trece! Republica Moldova a cumpărat în regim de test metan din Grecia

Republica Moldova va cumpăra în regim de test gaze din Grecia – 24 MWh (aproximativ a 2250 metri cubi) de gaze naturale, câte 1 MW pe oră. Aceste gaze vor fi livrate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău și transmise operatorului de gaze Moldovagaz, anunță Energocom.

Prețul este de 45 de euro/ MWh (ceea ce constituie circa 477 de euro pentru 1000 de metri cubi), însă acesta nu include costurile de transport și alte cheltuieli logistice. Pentru comparație, pe 31 martie Energocom a procurat de pe Bursa Română de Mărfuri, la fel în calitate de test, 1 MWh cu echivalentul a 48,82 euro.

„Scopul achiziției din Grecia este de a vedea cum funcționează lanțul logistic: rezervarea capacităților în fiecare țară prin care vor tranzita gazele – Grecia, Bulgaria, România – , nominalizările de către operatorii sistemului de transport la fiecare punct de intrare și ieșire, toate pentru a se evita eventuale riscuri financiare în cazul unor cantități mai mari”, mai spune traiderul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, compania a cumpărat 1 MW de energie electrică pentru astăzi de la operatorul bulgar Nomad, la prețul de 100 euro, care la fel nu include cheltuieli de transport și alte costuri procedurale. Astfel, Energocom vrea să testeze noua rută și modul cum funcționează operațiunile logistice. Până acum Republica Moldova a importat energie electrică din România și Ucraina.

Republica Moldova re încheiat un contract de livrare a gazelor cu concernul rus Gazprom, însă acesta a redus din octombrie anul trecut volumul de gaze livrat țării noastre la 5,7 milioane metri cubi pe zi. În consecință Chișinăul a redirecționat toată cantitatea centralei de la Cuciurgan în schimbul energie electrice la un preț de 66 USD MW/h. Or, Moscova folosește arma energetică pentru a șantaja Republica Moldova.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.