Scandal energetic! Energocom, prinsă cu nereguli grave în gestionarea resurselor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat recent Raportul de audit al conformității asupra gestionării patrimoniului public și a resurselor financiare de către SA „Energocom” în perioada 2021-2023. Documentul scoate la iveală o serie de nereguli în achiziționarea gazelor naturale, gestionarea creanțelor, menținerea stocurilor de securitate și administrarea subvențiilor.

Începând cu octombrie 2021, creșterea abruptă a prețurilor la gaze naturale a determinat autoritățile Republicii Moldova să aloce 7,783 miliarde lei către SA „Energocom”, pentru a asigura aprovizionarea cu resurse energetice. În plus, Parlamentul a aprobat un împrumut de 300 milioane euro de la BERD pentru securitatea aprovizionării cu gaze.

Auditul Curții de Conturi a relevat însă deficiențe semnificative în procesul de achiziție și administrare. Este vorba de lipsa trasabilității complete a dosarelor de achiziție a gazelor naturale, afectând controlul tranzacțiilor, evaluarea incorectă a stocurilor de gaze la valoarea justă, ceea ce ar putea influența transparența raportărilor financiare, probleme în gestionarea stocului de securitate, care ridică riscuri privind integritatea cantitativă și calitativă a acestuia și întârzieri în rambursarea creanțelor cesionate, afectând fluxul financiar al companiei.

Raportul relevă că vânzarea gazelor naturale și a energiei electrice la prețuri nereglementate a permis obținerea unor profituri în 2021 și 2022, însă anul 2023 a fost marcat de pierderi. Acestea au fost cauzate de aplicarea unor prețuri sub cost, pentru a preveni majorarea tarifelor pentru consumatori. Pierderile au fost compensate prin granturi acordate de Programul norvegian Nansen.

În același timp, subvențiile pentru energia electrică livrată la prețuri reglementate au fost conforme cu normele în vigoare, însă creanțele de 1,33 miliarde lei cesionate de la SA „Termoelectrica” nu au fost evaluate corespunzător, iar procesul de rambursare a fost întârziat.

În încercarea de a accesa piețele europene, SA „Energocom” a înființat o sucursală și o filială în România. Cu toate acestea, auditul arată că aceste entități nu au generat impact economic semnificativ, ceea ce ridică întrebări despre eficiența strategiei de extindere.

Curtea de Conturi subliniază că, deși Energocom a operat în condiții de criză energetică, gestionarea fondurilor publice și a resurselor nu a fost pe deplin conformă cu normele aplicabile. Mai mult, problemele financiare nerezolvate și incertitudinile legate de recuperarea costurilor pun în pericol stabilitatea companiei și securitatea energetică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curtea de cinturi #Energocom #audit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul guvernamental „Curtea Europeană”, care prevede modernizarea a 469 de curți de bloc din Chișinău, se confruntă cu dificultăți de implementare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște că unele licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori, fără ca vreo companie de construcții să depună oferte. Principala problemă nu mai este lipsa proiectelor sau a finanțării, ci capacitatea redusă a firmelor de a executa lucrările.

„Cea mai mare problemă pe care am constatat-o în 2025 și 2026, atunci când am venit cu un număr foarte mare de proiecte, atât pe «Curtea Europeană», cât și pe «Europa este aproape», este capacitatea redusă de implementare. Avem curți pentru care au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, licitațiile, pentru că nu a participat niciun agent economic”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, dificultăți similare sunt înregistrate și în cadrul programului „Europa este aproape”, destinat modernizării infrastructurii rutiere locale. În unele localități, autoritățile au fost nevoite să organizeze licitații de trei ori înainte de a identifica o companie dispusă să execute lucrările.

„La etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema programelor, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a explicat oficialul.

Întrebat dacă Guvernul va reuși să finalizeze toate cele 469 de curți promise, Bolea a dat asigurări că proiectele nu vor fi abandonate, chiar dacă ritmul lucrărilor este mai lent decât cel dorit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat ministrul.

Pentru anul 2026, autoritățile au în lucru 70 de curți, iar în 2027 își propun să înceapă lucrările la cel puțin alte 100. Ministrul susține că documentația tehnică și schițele pentru următoarea etapă sunt deja elaborate și coordonate, însă realizarea obiectivului depinde de numărul companiilor care vor participa la licitații.

„Luând în considerație că avem deja unii agenți economici care și-au dezvoltat capacitatea de implementare a unor astfel de proiecte, sperăm în 2027 să luăm un minim de 100 de curți. Dar, iarăși, depinde de capacitatea de implementare și de câți agenți economici se vor include în proces”, a declarat Bolea.

Oficialul nu a indicat un termen exact pentru finalizarea întregului program. El a explicat că modernizarea curților va continua etapizat, în funcție de posibilitățile de execuție.

Programul „Curtea Europeană” a fost extins în noiembrie 2025, când Guvernul a aprobat includerea a încă 380 de curți, pe lângă cele 89 selectate anterior. Valoarea proiectelor suplimentare depășește 1,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fiecare proiect poate beneficia de până la 5 milioane de lei pentru reabilitarea căilor de acces, trotuarelor și scărilor, modernizarea iluminatului, amenajarea parcărilor, terenurilor de joacă și spațiilor de recreere.

În august 2026, Vladimir Bolea anunța că primele 30 de curți fuseseră deja modernizate, cu investiții care depășiseră 200 de milioane de lei. La acel moment, autoritățile vorbeau despre amenajarea altor 88 de curți în cursul anului.