Scenariul unirii Moldovei cu România! Corna Crețu spulberă visul unioniștilor: Cred că este foarte periculos

09 Mai 2022, 08:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mai 2022, 08:01 // Actual //  bani.md

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că în prezent, nu există o procedură rapidă privind admiterea unui stat în Uniunea Europeană, pentru acest lucru fiind nevoie ca liderii de stat şi de guvern să decidă dacă vor modifica criteriile de aderare, fapt care să permită o aderare mai rapidă. Creţu crede în „reunirea” României cu Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene, considerând periculoasă o unire a celor două ţări prin redefinirea graniţelor.

Ucraina, ca şi Republica Moldova şi Georgia, au teritorii pe care au fost staţionate trupe ruseşti, aşa-numitele conflicte îngheţate şi acum s-au reactivat. În Ucraina, acest război a început şi datorită faptului că Ucraina, ca un stat suveran ce este, şi-a manifestat de ani de zile – la fel ca Republica Moldova şi Georgia – intenţia de a deveni ţări candidate la Uniunea Europeană, iar emanciparea firească a acestor state a determinat această reacţie de o agresivitate fără precedent la adresa vecinilor noştri. Ştim foarte bine că există Tratatul de la Maastricht, până acum aderarea la Uniunea Europeană a luat, în medie, cam un deceniu pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte îndeplinirea tuturor criteriilor şi transpunerea în legislaţia naţională a legislaţiei europene. Se vorbeşte foarte intens aici (la Strasbourg – n.r.) despre un caz excepţional, care este Ucraina. Trebuie văzute şi celelalte sensibilităţi. României i-a luat 12 ani, în Balcanii de Vest, Albania şi Macedonia de Nord şi-a schimbat şi numele această ţară pentru a îndeplini criteriile. Ucraina a depus chestionarul şi va fi o decizie politică la nivelul şefilor de stat şi de guvern, dacă se vor schimba tratatele, pentru că, de pildă, nu poţi cere unei ţări care se află în război să voteze legislaţie europeană. Deci este evident că Ucraina a făcut până la acest moment ce depinde de ea (…) Uniunea Europeană deja a scurtat semnificativ timpul de când o ţară depune până când ea e luată în considerare cererea. România depus în 1995 şi Comisia a început să lucreze pentru aderare în 1997, deci acest termen de doi ani pentru România, în cazul Ucrainei a fost comprimat la câteva săptămâni”, a afirmat Corina Creţu în emisiunea Insider Politic difuzată duminică la Prima Tv.

Întrebată dacă ar susţine ideea unei uniri a Republicii Moldova cu România, Creţu răspunde: „Eu susţin regăsirea noastră comună n Uniunea Europeană, eu nu cred că este acum momentul de a se pune în discuţie rediscutarea graniţelor”.

„Este un moment foarte sensibil. Dacă se pun în discuţie graniţele care au fost agreate prin toate tratatele internaţionale, cred că este foarte periculos. Uitaţi-vă nu numai în estul nostru, dar în Balcanii de Vest! Avem aceste provocări în Bosnia Herţegovina, dorinţa Republicii Srpska de a se rupe de restul Bosniei Herţegovina, inclusiv aceste acţiuni, să spun aşa, cumva, ale Ungariei, de a investi masiv în Transilvania, dvs credeţi că dacă ar avea un precedent, nu ar încerca să-l folosească? Eu cred că trebuie să fim realişti. Ne iubim foarte mult fraţii de dincolo de Prut dar este pentru securitatea şi siguranţa lor ideea de a milita pentru integrarea Republici Moldova în Uniunea Europeană şi reunirea noastră aici”, spune Corina Creţu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

14 Oct. 2026, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Oct. 2026, 15:49 // Actual //  Grîu Tatiana

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.