Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a perturbat multe aspecte din viaţa europenilor şi a Europei, traiul mult mai scump şi incertitudinea crescută fiind unele dintre acestea. Însă, după cum cer unii lideri, ar putea schimba şi modul de funcţionare a Uniunii.
Spre exemplu, premierul Italiei, Mario Draghi, propune modificarea tratatelor UE pentru a orienta Europa spre un „federalism pragmatic şi ideal“ astfel încât să permită o integrare mai rapidă a Ucrainei şi ţărilor din Balcanii de Vest. El a cerut revizuirea tratatelor şi în sensul îmbunătăţirii mecanismelor de luare a deciziilor, adică renunţarea la principiul unanimităţii în favoarea celui al majorităţii calificate. Mecanismul actual permite unor guverne rebele precum cele ale Ungariei şi Poloniei să se sprijine reciproc în faţa presiunilor făcute de Comisia Europeană pentru a le readuce pe calea satului de drept şi să saboteze decizii cu iz geopolitic precum cele de izolare a Rusiei (în cazul Ungariei, Polonia considerând Rusia un pericol).
Înainte de a fi premierul Italiei, Mario Draghi a fost preşedintele Băncii Centrale Europene, poziţie din care s-a luptat cu unele dintre cele mai grele crize din istoria zonei euro, cea financiară globală şi cea a datoriilor suverane. În lipsa consensului printre liderii politici europeni, BCE a lui Mario Draghi s-a văzut asumându-şi rolul de ultim apărător al euro.
Separat, ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a propus într-un interviu pentru Financial Times ca UE să ia în considerare schimbări radicale dacă este serioasă în privinţa aderării Ucrainei şi împiedicării ca aceasta să cadă pradă dominaţiei ruseşti. El a menţionat nevoia ca Uniunea să ofere statelor vecine acces rapid la „părţi din piaţa comună“.
Austria este un stat care avea înainte de război legături destul de strânse cu Rusia şi este expansiv comercial şi financiar, fiind orientat spre Europa de Est şi Balcani. Schallenberg a spus că războiul agresiv al Rusiei reprezintă „un moment geostrategic“ pentru Europa care necesită un răspuns mai hotărât decât sancţiuni contra Moscovei şi ajutor economic şi militar pentru Ucraina. Oficialul austriac, diplomat de carieră cu ani buni de experienţă la Bruxelles, a avertizat că UE nu-şi mai poate permite să acţioneze cu jumătate de măsură în vecinătăţile sale.
Între timp, la Budapesta, rămasă singurul bastion al proputinismului din UE, politicieni de top din partidul de guvernământ vorbesc despre schimbarea constituţiei ţării pentru a permite guvernului să ia rapid decizii în situaţii de urgenţă, cum este războiul din Ucraina.
Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât şi nimic mai mult, comentează Spiegel. Premierul ungar efectiv i-a oferit lui Putin un cadou. Ungaria, a cărei prosperitate economică este asigurată de UE iar securitatea este apărată de NATO, îşi urmăreşte propriile interese cu toate că armata rusă fură, violează, ucide şi distruge în Ucraina. „Dumnezeu este mai presus de noi toţi“, sunt cuvintele cu care Orban şi-a încheiat discursul. „Ungaria este mai presus de orice altceva.“ Astfel, Orban, după ce şi-a asigurat încă un mandat de premier, îşi izolează şi mai mult ţara, cum Putin a făcut cu Rusia. Italia este dependentă în proporţie de 40% de gazele ruse, iar Draghi propune transformarea Mediteranei şi a statelor care o înconjoară în rezervorul de energie „ gaze, dar şi energie verde – al Europei.
Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!
