Scumpirea euro de către BCE împinge Italia în prăpastia recesiunii

03 Ian. 2023, 16:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2023, 16:58 // Actual //  bani.md

Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă la o criză a datoriilor, în condiţiile în care Banca Centrală Europeană va creşte dobânzile şi va cumpăra mai puţine obligaţiuni în următoarele luni, spun economiştii, potrivit Financial Times.

Nouă din 10 economişti care au participat la un sondaj realizat de Financial Times au identificat Italia ca fiind ţara din zona euro „cea mai expusă riscului unei vânzări necorelate pe pieţele de obligaţiuni guvernamentale”.

Guvernul de coaliţie de dreapta al Italiei, care a preluat puterea în octombrie sub conducerea premierului Giorgia Meloni, încearcă să urmeze calea corectitudinii fiscale. Acesta a prevăzut în buget ca deficitul fiscal al ţării să scadă de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% în 2023 şi la 3% în anul următor.

Dar datoria publică italiană rămâne una dintre cele mai mari din Europa, cu puţin peste 145% din produsul intern brut. Marco Valli, economist şef la banca italiană UniCredit, a declarat că „nevoile mai mari de refinanţare a datoriei” şi situaţia politică „potenţial delicată” a ţării o fac pe aceasta cea mai vulnerabilă la o vânzare pe pieţele de obligaţiuni.

Costurile de împrumut ale Romei au crescut brusc de când BCE a început să majoreze ratele dobânzilor în vara anului trecut. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a urcat peste 4,6% săptămâna trecută, aproape de patru ori mai mult decât în urmă cu un an şi cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul echivalent al obligaţiunilor germane.

Meloni şi-a exprimat consternarea faţă de dorinţa BCE de a continua să majoreze ratele, în ciuda riscurilor la adresa creşterii şi a stabilităţii financiare. „Ar fi util dacă BCE şi-ar gestiona bine comunicarea, altfel riscă să genereze nu panică, ci fluctuaţii pe piaţă care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a declarat ea la o conferinţă de presă săptămâna trecută.

Noul guvern italian a „oferit investitorilor puţine motive de îngrijorare pentru moment”, a declarat Veronika Roharova, şefa departamentului de economie a zonei euro la banca elveţiană Credit Suisse. „Dar îngrijorările ar putea să reapară pe măsură ce creşterea încetineşte, ratele dobânzilor cresc în continuare şi emisiunile [de titluri de creanţă] se reiau”, a adăugat ea.

Cei care stabilesc dobânzile BCE au insistat că vor continua să majoreze ratele în trepte de jumătate de punct în primele luni ale acestui an. Klaas Knot, guvernatorul băncii centrale olandeze şi una dintre cele mai importante figuri din consiliul de guvernare, a declarat pentru FT că banca centrală abia începe „a doua jumătate” a ciclului de creştere a ratelor.

Cu toate acestea, analiştii consideră că BCE supraestimează riscurile pentru inflaţie – şi subestimează perspectiva unei recesiuni. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat în weekend că jumătate din UE va fi afectată de recesiune în acest an. Patru cincimi dintre cei 37 de economişti chestionaţi de FT în decembrie au prognozat că BCE va înceta să majoreze ratele în primele şase luni din 2023 şi două treimi au prezis că va începe să le reducă în anul următor, ca răspuns la o creştere mai slabă.

În medie, aceştia au prezis că rata dobânzii la depozite a BCE va atinge un nivel maxim de puţin sub 3%, sub nivelul pe care mizează investitorii, aşa cum indică preţul swapurilor de dobândă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO