Rezervele BNM au sărit cu peste 216 milioane de euro într-o lună. De unde au venit banii

08 Sept. 2026, 12:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 12:30 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au ajuns la 5,4 miliarde de euro la 28 august 2026, în creștere cu 216,3 milioane de euro față de nivelul de la sfârșitul lunii iulie, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

La 31 iulie 2026, rezervele oficiale însumau 5,198 miliarde de euro. Astfel, într-o singură lună, acestea au crescut cu peste 216 milioane de euro.

Principalul factor care a alimentat majorarea rezervelor a fost sprijinul bugetar debursat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în favoarea Ministerului Finanțelor, în valoare de 218,2 milioane de euro.

La creșterea rezervelor au mai contribuit intervențiile de cumpărare efectuate de BNM, în sumă de 19 milioane de euro, precum și intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, de 16,03 milioane de euro.

Totodată, veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare au însumat 13,63 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au fost de 4,92 milioane de euro.

Alte 2,02 milioane de euro au reprezentat intrări nete în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă. Reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții a adăugat 0,53 milioane de euro, iar alte intrări nete au constituit 0,16 milioane de euro.

În același timp, mai mulți factori au tras în jos nivelul rezervelor. Cel mai important a fost deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor care intră în componența rezervelor în raport cu euro, cu un impact negativ de 34,52 milioane de euro.

Plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova au redus rezervele cu alte 20,86 milioane de euro, iar plățile Ministerului Finanțelor au însumat 2,78 milioane de euro.

De la sfârșitul anului 2025 și până la 28 august 2026, activele oficiale de rezervă au crescut cumulativ cu 309,8 milioane de euro.

Tot la 28 august, activele externe nete au constituit 5,390 miliarde de euro, cu 216,64 milioane de euro mai mult față de sfârșitul lunii iulie. De la începutul anului, acestea s-au majorat cu aproximativ 315,08 milioane de euro.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.