Statul ia 400 de milioane de la bănci. Belous recunoaște: costurile pot ajunge la clienți

Majorarea impozitării (de la 12 la 18% n.a) pentru sectorul bancar și companiile de asigurări ar urma să aducă aproximativ 400 de milioane de lei suplimentar la buget, iar măsura va fi aplicată pentru o perioadă de un an, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, care a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate ajunge indirect în costurile suportate de clienți.

Potrivit ministrului, autoritățile estimează încasări de circa 400 de milioane de lei din aplicarea noii poveri fiscale pentru întreaga categorie a băncilor și companiilor de asigurări.

Belous a explicat că Ministerul Finanțelor urmărește principiul unei impozitări cât mai uniforme pentru venituri similare, indiferent de sursa acestora.

„Noi avem un principiu și în fiscalitate: trebuie să impozităm egal veniturile persoanelor pentru același tip de venit”, a declarat ministrul.

Victoria Belous a atras însă atenția că o taxare suplimentară a sectorului bancar nu rămâne neapărat doar la nivelul profiturilor instituțiilor financiare.

„Atunci când propunem o taxare mai mare a băncilor trebuie să înțelegem că, de fapt, profitul se reflectă indirect în seama clienților. Și aici trebuie să fim temperați și echilibrați cu măsurile”, a spus aceasta.

Întrebată dacă noul impozit s-ar putea regăsi în costul produselor bancare, inclusiv în comisioanele achitate de populație și companii, Belous a precizat că autoritățile se așteaptă ca băncile să absoarbă această povară suplimentară, cel puțin într-o primă etapă.

„Este o măsură pentru un an. Noi credem că sectorul bancar va face un efort și nu va încerca să reflecte indirect și imediat acest cost”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Belous a remarcat totodată că, în ultimii ani, costurile unor comisioane bancare au crescut, fenomen cu care clienții s-au confruntat deja.

Ministrul susține însă că băncile au, la rândul lor, interesul ca economia să se dezvolte, motiv pentru care autoritățile nu se așteaptă ca noua taxă să fie transferată imediat asupra populației și companiilor prin comisioane sau alte costuri bancare.

„Considerăm că aceste costuri nu se vor reflecta indirect și imediat”, a conchis Victoria Belous.

#banc #taxa #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi