Scumpiri la carburanți în România, după ce stocurile s-au epuizat în mai multe benzinării

Toate marile lanțuri de benzinării din România au majorat vineri dimineață prețurile la carburanți, după ce în ziua precedentă unele stații au rămas fără stocuri, pe fondul ieftinirilor accelerate din ultimele zile, care au dus la o creștere bruscă a cererii.

Atât benzina, cât și motorina s-au scumpit semnificativ, în unele cazuri chiar și cu aproape 50 de bani pe litru. Cea mai mare creștere la benzină a fost operată de OMV Petrom, liderul pieței, unde prețul a urcat până la aproximativ 8,72 lei/litru (circa 1,75 euro). În doar câteva ore, și stațiile OMV au depășit pragul de 8,70 lei/litru (aproximativ 1,75 euro), iar MOL a crescut prețul până la circa 8,69 lei/litru (aprox. 1,74 euro). Cele mai mici prețuri la benzină se regăsesc la SOCAR, cu aproximativ 8,34 lei/litru (circa 1,67 euro), și Lukoil, cu circa 8,45 lei/litru (aprox. 1,70 euro), însă și acestea au aplicat scumpiri.

Și motorina s-a scumpit puternic, cea mai mare majorare fiind înregistrată la MOL, unde prețul a crescut până la aproximativ 8,99 lei/litru (circa 1,80 euro). În unele rețele, precum Lukoil și Rompetrol, prețul a depășit din nou pragul de 9,07 lei/litru (aproximativ 1,82 euro), în timp ce alte stații s-au apropiat de acest nivel. Cele mai mici prețuri rămân, deocamdată, la OMV Petrom și OMV, cu aproximativ 8,78 lei/litru (circa 1,76 euro), respectiv 8,87 lei/litru (aprox. 1,78 euro).

Scumpirile vin după o perioadă de reduceri accelerate, care au dus la epuizarea rapidă a stocurilor în zeci de benzinării. Reprezentanții OMV Petrom au confirmat că, în anumite stații, motorina a devenit temporar indisponibilă, însă susțin că situațiile sunt de scurtă durată și că rezervele sunt refăcute rapid.

Potrivit companiei, noile reguli de formare a prețurilor, care au dus la ieftiniri anterioare, au generat o creștere bruscă a cererii, ceea ce a pus presiune pe stocuri. În acest context, sunt posibile și în continuare sincope punctuale în aprovizionare, deși operatorii dau asigurări că livrările continuă constant.

#stocuri epuizate #carburanti #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.