Războiul din Iran lovește în calorifere! Tariful poate sări oricând, avertizează șeful de la Termoelectrica

Directorul Termoelectrica, Iurie Razlovan, susține că, în prezent, nu există temei pentru majorarea tarifului la energia termică, în pofida fluctuațiilor recente ale prețului la gaz, generate de conflictul din Iran.

Potrivit acestuia, combustibilul reprezintă circa 75% din structura tarifului, astfel că orice creștere a prețului la gaz are un impact direct asupra costurilor de producere a energiei termice. Cu toate acestea, ajustarea tarifelor nu se face automat.

„Conform regulamentului, dacă devierea este de plus minus 3%, suntem obligați să mergem la ANRE cu cererea de ajustare a tarifului. La moment, chiar dacă au fost unele fluctuații, ne încadrăm în limitele admise”, a declarat Razlovan.

Șeful Termoelectrica a precizat că eventualele abateri actuale vor fi incluse în următoarea ajustare tarifară, care, de regulă, se face anual sau, dacă situația o impune, mai frecvent.

„Dacă va fi un salt semnificativ al prețului la gaz, evident că vom face calculele și vom depune imediat o cerere de ajustare, așa cum am procedat și anterior”, a mai spus acesta.

Ultima modificare a tarifelor la căldură a avut loc la începutul lunii februarie, când, în Chișinău, prețul pentru consumatorii deserviți de Termoelectrica a fost redus la 2.020 lei/Gcal, de la 2.510 lei/Gcal, ceea ce reprezintă o scădere de 19,5%.

#termoelctrica #tarif #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.