Scumpiri! Tigările și carburanții printre produsele care se vor scumpi în 2024

Țigările și unele produse petroliere se vor scumpi anul anul viitor, după ce accizele vor crește cu încă 7%, potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern.

Guvernul a stabilit că taxa pe produsele accizabile, inclusiv tutunul, cidrul, unele produse petroliere, va crește cu 7% anual în următorii 3 ani, cu excepția unor categorii de produse, cum ar fi gazul lichefiat, păcura, berea sau alcoolul. Totodată, din 1 ianuarie 2025 se va aplica TVA de 20% la importul automobilelor.

Potrivit ministrei finanțelor, Veronica Sirețeanu, principalele obiective propuse în document țintesc spre implementarea instrumentelor de atragere și menținere a forței de muncă calificate, precum și revizuirea mecanismelor de calculare și achitare a impozitelor și taxelor, în vederea simplificării acestora.

Totodată, a fost extins spectrul de stimulente fiscale prin revizuirea categoriilor de cheltuieli suportate de către angajator în favoarea angajatilor. Vor fi compensate cheltuielile pentru servicii alternative de îngrijire a copiilor, de instruire a angajaților, servicii medicale. Totodată, proiectul prevede majorarea plafonului deductibil pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală, precum și introducerea reglementărilor pentru cheltuielile de hrană și transport suportate pentru stagiari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Adițional, proiectul propune extinderea categoriilor de deduceri pentru persoanele fizice la stabilirea obligațiilor aferente impozitului pe venit cu cheltuieli aferente primelor de asigurare facultativă de asistență medicală sau pentru contractarea serviciilor medicale; cheltuieli aferente primei în baza contractului de asigurare de viață; sumele achitate de către persoana fizică pentru dobânzile aferente creditelor ipotecare la procurarea primei locuințe, altele decât cele contractate prin Programul de stat „Prima Casă”.

De asemenea, documentul prevede uniformizarea cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice, reținute pentru veniturile investiționale și financiare, prin stabilirea acestora la 6%. Măsura dată are drept scop stimularea investirii economiilor acumulate de persoanele fizice, prin intermediul aplicării unui regim unic asupra tuturor veniturilor menționate.

#scumpiri #carburanti #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.