Finanțele se tem că donatorii vor închide supapa ajutorului pentru Republica Moldova

Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 37,4 % la sfârșitul anului 2024 până la 32,8 % la sfârșitul anului 2026, fapt ce se explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. În valori nominale soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 127 057,9 mil. lei la sfârșitul anului 2024 până la 136 887,8 mil. lei la sfârșitul anului 2026, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor, datoria de stat este prognozată la un nivel sustenabil pentru economia națională. În vederea monitorizării sustenabilității datoriei şi reducerii riscului, Ministerul Finanțelor elaborează anual Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu” ce prevede strategia de finanțare a soldului (deficitului) bugetului de stat și identificarea factorilor de cost și de risc aferenți potențialelor modificări a condițiilor de piaţă şi necesităţilor de finanţare, menţinerea sub control a riscului de refinanțare prin extinderea scadenţelor VMS, reducerea riscului valutar prin creşterea ponderii datoriei interne în total datorie de stat și creşterea ponderii datoriei de stat cu dobândă fixă.

„Totuși, o provocare majoră pe termen mediu reprezintă identificarea surselor de finanțare a deficitului bugetar, necesitățile de finanțare neidentificate cifrându-se la circa 8 mld. lei. Decizia va fi luată în funcție de situația pe piața internă (în cazul finanțării interne) și disponibilitatea donatorilor externi de a oferi asistență financiară pentru suport bugetar”, susține Ministerul Finanțelor.

Se estimează că serviciul aferent datoriei de stat va crește în comparație cu ultimii ani și va ajunge de până la 1,4 % din PIB pe parcursul anilor 2024-2026. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 6 040,5 mil. lei, iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 7 519,5 mil. lei.

Pentru perioada 2024-2026, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne se prognozează a fi diminuate în comparație cu anul 2023 ca urmare a tendinței descendente a ratei anuale a inflației și în condițiile micșorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat. Cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat externe pe parcursul anilor 2024-2026 au o evoluție ascendentă fiind condiționată de majorarea ratelor Euribor 6m și ratei DST pe piața internațională, precum și majorarea soldului datoriei de stat externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #bani #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare a treia gospodărie din Republica Moldova este formată dintr-o singură persoană, iar numărul mamelor singure cu copii este de peste șase ori mai mare decât cel al taților aflați în aceeași situație, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, publicate în baza Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

La data recensământului, în Republica Moldova existau circa 1,007 milioane de gospodării casnice, în care locuiau 2,3 milioane de persoane. Alte 22,8 mii de persoane locuiau în spații colective. Din totalul gospodăriilor, 651,4 mii, adică 64,7%, erau gospodării familiale.

Unul dintre cele mai interesante detalii este amploarea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană. BNS arată că 355,4 mii de gospodării erau nefamiliale, iar 94% dintre acestea erau alcătuite dintr-o singură persoană. Rezultă aproximativ 334 de mii de gospodării cu un singur locatar, adică circa 33% din toate gospodăriile țării practic, una din trei.
Fenomenul este mai pronunțat în nordul țării. În raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița, aproximativ 18–19% dintre persoanele din gospodării locuiau singure, în timp ce în Ialoveni, UTA Găgăuzia și Dubăsari ponderea era de aproximativ 10%.

Datele arată și o diferență între mamele și tații care își cresc copiii singuri. Din cele 682,4 mii de nuclee familiale înregistrate, 121,3 mii, sau 17,8%, erau formate din mame singure cu copii, în timp ce numai 19,7 mii, sau 2,9%, erau tați singuri cu copii. Astfel, numărul mamelor singure este de peste șase ori mai mare decât cel al taților singuri.

În același timp, 42,4% dintre nucleele familiale erau cupluri cu copii, iar 36,9% cupluri fără copii. Aproape unul din cinci nuclee familiale era format dintr-o mamă singură cu copii.

Municipiile Chișinău și Bălți ies în evidență prin cea mai mare pondere a gospodăriilor formate dintr-un singur părinte cu copii 22,8% dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial. La polul opus, în regiunea de Nord, ponderea acestora este de 18,3%.

Tot în Chișinău se observă o structură familială diferită față de nordul țării. Doar 30% dintre gospodăriile formate dintr-un nucleu familial sunt cupluri fără copii, cea mai mică pondere dintre regiuni, în timp ce în Nord proporția ajunge la 42%. În raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia, cuplurile fără copii reprezintă chiar 45–46% din gospodăriile de acest tip.
În schimb, Ialoveni, Chișinău și Criuleni au cele mai mari ponderi ale gospodăriilor formate din cupluri cu copii 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Un alt detaliu relevant este că mai puțin de jumătate dintre gospodăriile familiale din Republica Moldova 46,4% aveau copii sub 18 ani. În orașe, proporția ajungea la 50,1%, față de numai 43,1% în mediul rural. Gospodăriile familiale cu minori aveau, în medie, patru persoane.

#statistică #familii #moldoveni