Coșmarul în așteptare pentru Moldova! Creștere economică la limita erorii statistice. Avans de doar 4% până în 2026

21 Iun. 2023, 16:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2023, 16:11 // Actual //  bani.md

PIB-ul Republicii Moldova ar urma să crească cu 2,5% în 2023 la valoarea de 308,8 miliarde de lei, potrivit estimărilor Ministrului Finanțelor.

Economia Republicii Moldova ar urma să crească cu 3,5% în anul 2024 cu 4% în anul 2025 și cu 4,5% în anul 2026.

Inflația va fi de 6% la sfârșitul anului 2023, 5,5% în anul 2024 și câte 5% în anii 2025 și 2026.

Economiștii susțin că Republica Moldova are nevoie de o creștere economică dublă față de cât înregistrează țara. E la limita erorii statistice. „Avem nevoie de o creștere economică de cel puțin 9% anual și nu de 2-3%. Acest lucru și-l poate permite Germania sau alte state dezvoltate. Pentru a avea o creştere economică accelerată noi trebuie să investim, rata investiţiilor în ponderea PIB trebuie să fie de circa 20%, iar aceasta la PIB-ul actual ar fi circa trei miliarde de dolari. Noi investim mult sub 3 miliarde, circa 200 milioane pe an”, susțin economiștii.

Economiștii spun că cu o creștere economică modestă migrația se va accentua, iar sărăcia va crește.

În anul 2020, rata sărăciei absolute a crescut la 26,8% față de 25,2% în anul 2019, iar rata sărăciei extreme a constituit 10,8% față de 10,7% în 2019, astfel, fiecare al nouălea locuitor al țării este în sărăcie extremă. Criza pandemică COVID-19, urmată de criza economică și cea energetică au aprofundat nivelul sărăciei, cei mai vulnerabili fiind familiile cu mulți copii, vârstnicii, persoanele cu dizabilitate, precum și persoanele din mediul rural.

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene.

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

Sărăcia care macină Republica Moldova a alungat în străinătate circa un milion de moldoveni. Deși obținerea veniturilor mai mari a rămas principalul factor ce determină plecarea moldovenilor peste hotare, în ultimul timp crește ponderea altor motive care favorizează emigrarea, cum ar fi: obținerea unei educații mai bune (în special, a studiilor universitare sau postuniversitare) sau beneficierea de o infrastructură socială mai calitativă. Deși nu există cifre exacte, se estimează că numărul emigranților moldoveni ar putea constitui un milion de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iun. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.