Se adânceşte ruptura în UE. Anunţul făcut de Ungaria şi Slovacia privind livrările de petrol şi gaze ruseşti

Miniştrii Energiei din statele membre UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre noi acţiuni în sensul reducerii dependenţei energetice de Rusia. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea oprirea importurilor de petrol rus începând din 2023, însă planul va întâmpina dificultăţi, în condiţiile în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se opun ideii.

Ungaria nu va susţine sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Vorbind în Kazahstan, Szijjarto a declarat că livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba reprezintă aproximativ 65% din petrolul de care Ungaria are nevoie şi că nu există rute alternative de aprovizionare care să le poată înlocui.

Anunţul Ungariei a fost dublat şi unul al Slovaciei.

Slovacia va solicita o exceptare de la orice embargo asupra petrolului rusesc convenit de Uniunea Europeană în următorul set de sancţiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, a declarat marţi Ministerul slovac al Economiei.

„Dacă se va ajunge la un embargo aprobat al petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, atunci Slovacia va solicita o scutire”, a declarat ministerul într-un răspuns la întrebările Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.