Se adânceşte ruptura în UE. Anunţul făcut de Ungaria şi Slovacia privind livrările de petrol şi gaze ruseşti

Miniştrii Energiei din statele membre UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre noi acţiuni în sensul reducerii dependenţei energetice de Rusia. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea oprirea importurilor de petrol rus începând din 2023, însă planul va întâmpina dificultăţi, în condiţiile în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se opun ideii.

Ungaria nu va susţine sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Vorbind în Kazahstan, Szijjarto a declarat că livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba reprezintă aproximativ 65% din petrolul de care Ungaria are nevoie şi că nu există rute alternative de aprovizionare care să le poată înlocui.

Anunţul Ungariei a fost dublat şi unul al Slovaciei.

Slovacia va solicita o exceptare de la orice embargo asupra petrolului rusesc convenit de Uniunea Europeană în următorul set de sancţiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, a declarat marţi Ministerul slovac al Economiei.

„Dacă se va ajunge la un embargo aprobat al petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, atunci Slovacia va solicita o scutire”, a declarat ministerul într-un răspuns la întrebările Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.