Se adânceşte ruptura în UE. Anunţul făcut de Ungaria şi Slovacia privind livrările de petrol şi gaze ruseşti

Miniştrii Energiei din statele membre UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre noi acţiuni în sensul reducerii dependenţei energetice de Rusia. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea oprirea importurilor de petrol rus începând din 2023, însă planul va întâmpina dificultăţi, în condiţiile în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se opun ideii.

Ungaria nu va susţine sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Vorbind în Kazahstan, Szijjarto a declarat că livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba reprezintă aproximativ 65% din petrolul de care Ungaria are nevoie şi că nu există rute alternative de aprovizionare care să le poată înlocui.

Anunţul Ungariei a fost dublat şi unul al Slovaciei.

Slovacia va solicita o exceptare de la orice embargo asupra petrolului rusesc convenit de Uniunea Europeană în următorul set de sancţiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, a declarat marţi Ministerul slovac al Economiei.

„Dacă se va ajunge la un embargo aprobat al petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, atunci Slovacia va solicita o scutire”, a declarat ministerul într-un răspuns la întrebările Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.