Se adânceşte ruptura în UE. Anunţul făcut de Ungaria şi Slovacia privind livrările de petrol şi gaze ruseşti

Miniştrii Energiei din statele membre UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Uniunii Europene, pentru a discuta despre noi acţiuni în sensul reducerii dependenţei energetice de Rusia. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea oprirea importurilor de petrol rus începând din 2023, însă planul va întâmpina dificultăţi, în condiţiile în care mai multe state membre ale Uniunii Europene se opun ideii.

Ungaria nu va susţine sancţiuni care ar face imposibile livrările de petrol şi gaze ruseşti către Ungaria, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto.

Vorbind în Kazahstan, Szijjarto a declarat că livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba reprezintă aproximativ 65% din petrolul de care Ungaria are nevoie şi că nu există rute alternative de aprovizionare care să le poată înlocui.

Anunţul Ungariei a fost dublat şi unul al Slovaciei.

Slovacia va solicita o exceptare de la orice embargo asupra petrolului rusesc convenit de Uniunea Europeană în următorul set de sancţiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, a declarat marţi Ministerul slovac al Economiei.

„Dacă se va ajunge la un embargo aprobat al petrolului rusesc ca parte a unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, atunci Slovacia va solicita o scutire”, a declarat ministerul într-un răspuns la întrebările Reuters.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru salariații care au lucrat luna septembrie integral și cu zi deplină, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.692,7 lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, aproape 4 din 5 salariați (79,6%) au avut un salariu mai mare de 7 mii lei, în timp ce 20,4% au câștigat până la 7 mii lei.

Din totalul salariaților, 5,0% au avut salariul minim de 5,5 mii lei, 15,5% au avut salarii între 5,5 și 7 mii lei, 46,9% au câștigat între 7 și 15 mii lei și 32,6% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu septembrie 2024, ponderea salariaților care au primit salariul minim s-a redus cu 0,4 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor cu salarii de peste 10 mii lei a crescut semnificativ, cu 6,2 puncte procentuale. În 2024 salariul minim era de 5,0 mii lei, iar în 2025 a fost majorat la 5,5 mii lei.

Concentrarea salariilor reduse se regăsește în special în: agricultură, silvicultură și pescuit, unde 15,4% dintre salariați au salariul minim și 11,9% câștigă între 5,5 și 6 mii lei, cazare și alimentație publică, cu 10,7% la salariul minim și 12,2% între 5,5 și 6 mii lei și tranzacții imobiliare, unde 9,8% au salariul minim și 11,5% câștigă între 5,5 și 6 mii lei.

La polul opus se află sectoarele cu cele mai ridicate venituri: informații și comunicații, unde 81,0% dintre salariați au salarii peste 15 mii lei, iar 49,4% câștigă peste 25 mii lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde 72,3% au salarii peste 15 mii lei, inclusiv 26,0% peste 25 mii lei și activități financiare și de asigurări, cu 71,8% dintre salariați peste 15 mii lei și 33,5% peste 25 mii lei.