Africa – salvarea Uniunii Europene? Speră să poată înlocui importurile de gaze rusești

Uniunea Europeană va încerca să îşi extindă cooperarea cu statele africane pentru a putea să înlocuiască importurile de gaze ruseşti şi a-şi reduce dependenţa de Moscova cu aproape două treimi în acest an, informează Bloomberg.

Potrivit unui proiect de document european, consultat de Bloomberg News, în special ţările din vestul Africii, precum Nigeria, Senegal şi Angola, oferă un potenţial nefolosit în domeniul gazelor naturale lichefiate

Conform unor informații din presa internațională, UE planifică să-și majoreze importurile de gaze lichefiate cu 50 de milioane de metri cubi şi să majoreze livrările de gaze prin conducte din alte ţări decât Rusia, cu 10 miliarde metri cubi, ceea ce va presupune parteneriate cu furnizorii tradiţionali pe noi baze şi găsirea de noi furnizori.

Printre măsurile cheie se numără implementarea în totalitate a acordului cu SUA pentru livrarea unei cantităţi suplimentare de 15 miliarde metri cubi de gae lichefiate în 2022, urmând ca până în 2030 să se ajungă la 50 miliarde metri cubi pe an. O altă ţintă este semnarea unui memorandum de înţelegere trilateral cu Egipt şi Israel pentru creşterea livrărilor de gaze lichefiate spre Europa până în vara acestui an.

De asemenea, blocul comunitar vrea să sprijine dublarea capacităţii Coridorului sudic de gaze, care aduce gaze naturale din Azerbaidjan, până la 20 de miliarde metri cubi pe an.

Executivul comunitar susţine de asemenea în documentul menţionat că blocul trebuie să asigure „pieţe globale de gaze lichefiate deschise, flexibile, lichide şi funcţionale” atât cu marii producători, precum SUA, Australia şi Qatar, cât şi cu marii consumatori, precum China, Japonia şi Coreea de Sud.

#gaze rusesti #importuri #africa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.