Se implementează controlul coordonat la un nou punct de frontieră cu Republica Moldova

25 Oct. 2024, 13:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2024, 13:25 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul a aprobat, miercuri, un memorandum în vederea semnării unui acord cu Guvernul Republicii Moldova pentru implementarea controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi – Giurgiuleşti rutier, pe sensul de intrare în România, scrie antena3.ro.

„Măsura are în vedere fluidizarea traficului la graniţa cu Republica Moldova şi facilitarea exportului de cereale din Ucraina şi face parte din setul de măsuri pentru operaţionalizarea coridorului verde Reni – Giurgiuleşti – Galaţi. Potrivit memorandumul discutat în şedinţa de guvern, poliţiştii de frontieră din România şi Republica Moldova vor efectua controale succesive, fără a realiza interconectarea bazelor de date gestionate de către aceştia”, reiese dintr-un comunicat transmis de Guvern.

Proiectul de acord conţine principiile şi regulile cooperării în ce priveşte efectuarea controlului persoanelor şi mărfurilor, precum şi al mijloacelor de transport care trec frontiera de stat.

„Prevederile acordului reglementează modalităţile concrete de realizarea controlului coordonat, aspecte privind activitatea personalului de serviciu şi răspunderea juridică, locurile de serviciu pentru desfăşurarea controlului şi personalul care prestează servicii”, menţionează sursa citată.

Un astfel de model este deja implementat la frontiera cu Republica Moldova în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa rutier, proiect pilot lansat în 15 aprilie 2023.

La începutul lunii octombrie, Guvernul a prelungit pentru o nouă perioadă de şase luni valabilitatea acordului cu Republica Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul ţării noastre în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – Leuşeni, rutier, pe sensul de intrare în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!