Se pregătește un nou șoc la raft! Grâul s-a scumpit cu 30%, iar ce e mai rău ar putea urma

Lumea se îndreaptă spre un nou val de scumpiri alimentare, care ar putea lovi consumatorii în următoarele luni și s-ar putea prelungi pe parcursul anului 2027. Prețurile internaționale ale grâului au crescut deja cu peste 30% de la începutul anului, în timp ce războaiele, blocajele comerciale și seceta pun o presiune tot mai mare asupra aprovizionării cu alimente. Republica Moldova, care este atât producător și exportator de cereale, cât și importator de produse alimentare, ar putea resimți efectele în ambele direcții.

Potrivit unei analize Reuters publicate luni, 19 octombrie, inflația alimentară mondială riscă să accelereze în ultimele luni ale anului 2026 și să rămână ridicată în 2027. La baza acestei evoluții se află o combinație de factori care afectează simultan producția agricolă, transporturile și costurile de procesare.

Economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Maximo Torero, avertizează că efectele cumulate ale acestor perturbări vor deveni mai vizibile spre sfârșitul anului și la începutul lui 2027, existând riscul ca presiunile să persiste pe tot parcursul anului viitor.

Una dintre principalele probleme este perturbarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră. Atacurile asupra infrastructurii ucrainene au afectat transporturile de grâu, obligând importatori importanți, precum Egiptul și Indonezia, să caute furnizori alternativi.

În același timp, insecuritatea din Marea Roșie determină navele comerciale să utilizeze rute mai lungi, ocolind Africa. Transporturile devin astfel mai scumpe, iar costurile suplimentare se pot reflecta în prețurile produselor alimentare.

Situația este agravată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a provocat scumpirea carburanților și perturbarea exporturilor de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru agricultori, aceasta înseamnă costuri mai mari pentru motorină, fertilizanți și lucrările agricole.

La toate acestea se adaugă fenomenul climatic El Niño, care afectează precipitațiile și producția agricolă în mai multe regiuni ale lumii. În Asia, prețurile orezului au crescut cu 10–13% pe principalele piețe exportatoare, în timp ce zahărul a atins niveluri record în India.

Presiunile sunt vizibile și în statisticile internaționale. Potrivit Băncii Mondiale, în trimestrul al treilea din 2026, prețurile alimentelor au crescut mai rapid decât inflația generală în 22% dintre cele 150 de țări analizate, față de 14% în trimestrul precedent.

Indicele mondial al prețurilor alimentare calculat de FAO a ajuns în septembrie la 136 de puncte, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. Evoluția reflectă presiunile asupra piețelor cerealelor, zahărului și altor produse alimentare comercializate internațional.

Pentru Republica Moldova, creșterea prețurilor internaționale ale grâului poate avea efecte contradictorii. Pe de o parte, agricultorii care dispun de producție destinată exportului ar putea beneficia de prețuri de vânzare mai avantajoase. Pe de altă parte, scumpirea energiei, a îngrășămintelor și a transportului riscă să reducă aceste câștiguri.

Consumatorii moldoveni ar putea resimți presiuni suplimentare asupra prețurilor produselor de panificație și ale altor alimente, în funcție de evoluția costurilor interne, a importurilor și a cursului valutar. Totuși, majorarea cotațiilor internaționale nu se transmite automat și în aceeași proporție în prețurile de la raft.

Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât inflația anuală din Republica Moldova a ajuns la 8,6% în septembrie, potrivit datelor statistice raportate anterior. O nouă creștere a costurilor alimentare ar putea complica procesul de temperare a inflației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la care producătorii industriali din Republica Moldova își vând produsele au rămas neschimbate în septembrie 2026 față de august. Comparativ cu începutul anului, acestea au crescut cu 0,7%, iar față de septembrie 2025 – cu 0,3%, potrivit Biroului Național de Statistică. Evoluțiile diferă însă între ramuri: în industria extractivă, prețurile au urcat cu 9,2% într-un an, iar în sectorul energiei electrice și termice au scăzut cu 12,9%.

Datele BNS reflectă prețurile practicate de producători la vânzarea produselor, nu prețurile de pe rafturile magazinelor sau tarifele din facturile populației.

În industria extractivă, prețurile au crescut cu 0,8% față de august și cu 8,6% comparativ cu decembrie 2025. Față de septembrie anul trecut, produsele livrate pe piața internă s-au scumpit cu 9,3%, iar cele destinate exportului – cu 2,7%.

În industria prelucrătoare, prețurile au rămas la nivelul lunii august, dar au fost cu 1,8% mai mari decât la sfârșitul anului trecut și cu 1,3% peste nivelul din septembrie 2025. Produsele vândute în țară au înregistrat o creștere anuală de 2,4%, în timp ce prețurile celor exportate au scăzut cu 0,3%.

În sectorul energiei electrice și termice, prețurile producătorului nu s-au modificat față de august. Acestea au fost însă cu 12,8% mai mici decât în decembrie 2025 și cu 12,9% sub nivelul din septembrie anul trecut.

Pe ansamblul industriei, prețurile produselor livrate pe piața internă au crescut cu 0,5% într-un an, iar cele ale produselor exportate s-au redus cu 0,3%. Comparativ cu decembrie 2025, majorările au fost de 0,2% pe piața internă și de 1,7% pe piața externă.

Dintre principalele categorii industriale, bunurile intermediare, folosite în procesul de producție, au înregistrat o scumpire de 4,4% față de sfârșitul anului trecut, fără a include energia. Prețurile bunurilor de uz curent au crescut cu 1,2%, cele ale bunurilor de folosință îndelungată – cu 0,8%, iar cele ale bunurilor de capital, precum utilajele și echipamentele – cu 0,4%. În categoria activităților și bunurilor legate de energie, prețurile au scăzut cu 12,7%.

Față de august, bunurile intermediare s-au scumpit cu 0,2%, iar bunurile de capital și cele de folosință îndelungată – cu câte 0,1%. Prețurile bunurilor de uz curent s-au redus cu 0,1%, în timp ce în categoria activităților și bunurilor legate de energie au rămas neschimbate.