Criza gazelor lovește Europa! UE imploră SUA să relaxeze sancțiunile impuse Gazprombank

Uniunea Europeană a solicitat Statelor Unite să ia în considerare relaxarea sancțiunilor impuse Gazprombank, instituția financiară care joacă un rol cheie în tranzacțiile pentru livrările de gaze rusești. Potrivit Bloomberg, această cerere vine în contextul în care oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri din mai multe țări europene au avertizat că restricțiile impuse Gazprombank ar putea pune în pericol stabilitatea aprovizionării cu gaze în regiune.

În cadrul discuțiilor, UE și SUA analizează două opțiuni: autorizarea tranzacțiilor printr-o subsidiară a Gazprombank înregistrată în Luxemburg sau utilizarea unor canale alternative de plată.

De menționat că, la 5 decembrie, președintele Vladimir Putin a semnat un decret care elimină obligativitatea cumpărătorilor internaționali de a plăti gazele rusești exclusiv prin Gazprombank. Acest decret modifică reglementările impuse în martie 2022, care cereau țărilor occidentale să deschidă conturi în ruble la Gazprombank pentru achitarea gazelor.

Sancțiunile SUA împotriva Gazprombank au fost implementate în noiembrie, după o perioadă de reținere din partea americanilor, datorată presiunilor europene privind menținerea stabilității aprovizionării. Între timp, UE a continuat să diversifice sursele de aprovizionare, crescând importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA și alte regiuni.

Potrivit datelor recente, dependența Europei de gazele rusești a scăzut semnificativ. Dacă în 2021 gazele naturale din Rusia reprezentau peste 40% din importurile europene, în 2023 acest procent a scăzut la 8%. Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze al UE, cu o cotă de 30%, urmată de SUA, care asigură 19% din necesarul de gaze al Europei.

Modificările recente ale mecanismelor de plată au stabilizat temporar piața europeană a gazelor, însă procesul continuă să fie complicat din cauza incertitudinilor legale legate de sancțiuni.

#gazprombank #sanctiuni #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.