An prost pentru agricultori. Roada de porumb a fost compromisă aproape în totalitate

Roada de porumb a fost compromisă aproape în totalitate însă acest lucru nu pune în pericol securitatea alimentară a Republicii Moldova. O spune directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Igor Grigoriev, potrivit căruia, deși roada de porumb din acest an este mult mai mică, față de cea de anul trecut, Republica Moldova este asigurată cu porumb atât pentru necesitățile alimentare, cât și pentru cele furajere, notează IPN.

Directorul executiv al Asociației „Agrocereale” spune că seceta, războiul din Ucraina care a determinat creșterea galopantă a prețurilor la fertilizanți, dar și perturbarea lanțurilor logistice, au compromis o mare parte din producția agricolă.

„Dacă e să luăm grâul, orzul, în contextul secetei și creșterii prețurilor la fertilizanți, roada a scăzut cu 30%, pe alocuri chiar 50%. Roada de floarea-soarelui a fost compromisă în proporție de 30-40%. Cultura cerealieră cel mai puternic afectată este porumbul. Porumbul a fost afectat în proporție de 80-90%. Sunt agricultori care spun că 100% din câmpurile de porumb au fost compromise. Media la capitolul cereale pe toată republica înregistrează o scădere cu 50% față de anul trecut. Dar vreau să menționez că anul trecut a fost un an bogat, cu roadă record la capitolul agrocereale”, a spus Igor Grigoriev în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Întrucât sectorul zootehnic din Republica Moldova nu este puternic dezvoltat, chiar și roada compromisă de cereale este suficientă pentru a asigura necesitățile interne ale țării, mai spune Igor Grigoriev.

„Anul trecut am avut o roadă de porumb de 3 milioane de tone. Iar în acest an ar fi cam 700-800 mii de tone de porumb. Asta nu contribuie la o criză alimentară pe linia cerealieră. Chiar și această producție scăzută, oricum acoperă toate necesitățile interne ale Republicii Moldova, atât pe segmentul furajer, cât și pe cel alimentar. În condițiile unei roade mici, cu un război la poartă, cu lanțul logistic dat peste cap, noi reușim să exportăm”, a spus directorul executiv al Asociației „Agrocereale”.

Președintele Asociației spune că prețul la export a cerealelor este foarte mic, iar acest lucru contribuie la diminuarea prețului de achiziție și pe intern. În prezent, Republica Moldova exportă cereale în România, Bulgaria, Turcia, Egipt, Libia, Italia, Spania, dar și în alte state.

#porumb #roada #Cereale #pret #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie