Șefa Trezoreriei SUA anunță sancțiuni pentru ”membri cheie ai Hamas” din Gaza, Sudan, Turcia, Algeria și Qatar

Departamentul Trezoreriei american a anunţat miercuri o serie de sancţiuni, impuse în conformitate cu un ordin executiv legat de terorism, vizând nouă ”membri cheie ai Hamas” care sunt agenţi sau persoane ce participă la finanţarea grupării islamiste palestiniene instalaţi în Gaza şi în ţări precum Sudan, Turcia, Algeria şi Qatar, transmit AFP şi Reuters.

”Statele Unite iau decizii rapide şi hotărâte referitoare la finanţatorii şi susţinătorii Hamas, în urma masacrului brutal şi inadmisibil contra unor civili israelieni, printre care şi copii”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat, cu referire la atacul lansat de Hamas în 7 octombrie asupra teritoriului israelian.

”Vom continua să luăm toate măsurile necesare pentru a priva teroriştii Hamas de capacitatea de a strânge şi folosi fonduri pentru a comite atrocităţi şi a teroriza poporul israelian”, a adăugat Yellen.

Preşedintele american Joe Biden a vizitat miercuri Israelul, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu în contextul actualului conflict între Israel şi Hamas. Cu acest prilej, Netanyahu a cerut Occidentului să-şi unească forţele pentru a învinge Hamas, după ce masacrul comis de organizaţia extremistă palestiniană la 7 octombrie a arătat „răul pur” al grupării.

Întâlnindu-se miercuri cu preşedintele american Joe Biden la Tel Aviv, Netanyahu a declarat că „lumea civilizată trebuie să se unească pentru a învinge Hamas”, comparând organizaţia militantă care conduce Fâşia Gaza cu naziştii şi cu reţeaua jihadistă Stat Islamic.

Hamas a comis cele mai grave crime din Israel, a spus Netanyahu. Au fost violate femei, au fost decapitaţi soldaţi şi au fost ucişi copii, a adăugat el.

„Imaginaţi-vă, domnule preşedinte, frica şi panica acelor copilaşi în ultimele lor clipe, când monştrii le-au descoperit ascunzătorile secrete. Vom învinge Hamas şi vom elimina această ameninţare teribilă din vieţile noastre”, i-a spus premierul israelian lui Biden.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Janet Yellen #sanctiuni #Hamas

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.