Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews : „Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”

Jurnaliștii NordNews au fost, pe 25 februarie, ținta unor amenințări nocturne din partea directorului Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, după publicarea unei anchete jurnalistice cu titlul: „Socrul, concediat de ginere: Cum Ministerul Sănătății l-a pus la respect pe șeful de spital din Bălți”.

Amenințări și presiuni asupra redacției

Atât autorul materialului, cât și producătorul redacției au primit apeluri și mesaje agresive, până la aproape de miezul nopții, transmise prin rețele de socializare și aplicații de mesagerie. Potrivit acestora, Gheorghe Brînza a recurs la un limbaj amenințător, făcând referire la starea de sănătate a socrului său, Victor Bucovei, și insinuând că orice problemă medicală a acestuia ar putea antrena „răzbunări” asupra echipei NordNews.

Într-una dintre înregistrările audio, șeful spitalului l-ar avertiza pe jurnalist că, „dacă se va întâmpla ceva cu socrul meu, din cauza problemelor lui de sănătate, mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”.

Brînza pasează responsabilitatea

În fața dezvăluirilor despre un posibil conflict de interese, Gheorghe Brânza susține că nu el l-a angajat direct pe socrul său în funcția de responsabil tehnic în construcții, ci unul dintre vicedirectori, care ar fi semnat contractul. Directorul face trimitere la Regulamentul de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul Clinic Bălți” – 2023, în special la punctul 55, ce prevede că, în cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia pot fi delegate unui vicedirector.

Această poziție ridică însă o întrebare firească: poate fi considerată delegarea un simplu pretext pentru a eluda un posibil conflict de interese?

Întrebări fără răspuns

În contextul acestei situații, apar mai multe semne de întrebare:

Cum a fost posibilă angajarea unui pensionar hipertensiv într-o funcție de mare responsabilitate într-un spital cu statut republican, în condițiile în care orice nou angajat trebuie să treacă un control medical obligatoriu?
De ce a ales Gheorghe Brînza să contacteze jurnaliștii noaptea, în loc să ofere lămuriri oficiale în timpul programului, când, de altfel, redacția nu reușește să obțină comentarii de la acesta prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Adriana Galici?
Este justificată invocarea unor „valori de familie” drept motiv pentru a cenzura investigațiile jurnalistice despre potențiale abuzuri, corupție sau acte de malpraxis în instituția pe care o conduce?

Reacția Asociației Presei Independente

În alte mesaje adresate producătorului NordNews, Dumitru Pelin, de la directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza solicită redacției să respecte Codul de Etică și Deontologie al jurnalistului în acest caz.

De asemenea, șeful spitalului îi cere lui Dumitru Pelin să nu „atingă” familia sa. În urma acestor presiuni, echipa NordNews a decis să publice mesajele primite, considerând că respectă pe deplin normele etice și deontologice ale jurnalismului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.