Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews : „Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”

Jurnaliștii NordNews au fost, pe 25 februarie, ținta unor amenințări nocturne din partea directorului Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, după publicarea unei anchete jurnalistice cu titlul: „Socrul, concediat de ginere: Cum Ministerul Sănătății l-a pus la respect pe șeful de spital din Bălți”.

Amenințări și presiuni asupra redacției

Atât autorul materialului, cât și producătorul redacției au primit apeluri și mesaje agresive, până la aproape de miezul nopții, transmise prin rețele de socializare și aplicații de mesagerie. Potrivit acestora, Gheorghe Brînza a recurs la un limbaj amenințător, făcând referire la starea de sănătate a socrului său, Victor Bucovei, și insinuând că orice problemă medicală a acestuia ar putea antrena „răzbunări” asupra echipei NordNews.

Într-una dintre înregistrările audio, șeful spitalului l-ar avertiza pe jurnalist că, „dacă se va întâmpla ceva cu socrul meu, din cauza problemelor lui de sănătate, mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”.

Brînza pasează responsabilitatea

În fața dezvăluirilor despre un posibil conflict de interese, Gheorghe Brânza susține că nu el l-a angajat direct pe socrul său în funcția de responsabil tehnic în construcții, ci unul dintre vicedirectori, care ar fi semnat contractul. Directorul face trimitere la Regulamentul de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul Clinic Bălți” – 2023, în special la punctul 55, ce prevede că, în cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia pot fi delegate unui vicedirector.

Această poziție ridică însă o întrebare firească: poate fi considerată delegarea un simplu pretext pentru a eluda un posibil conflict de interese?

Întrebări fără răspuns

În contextul acestei situații, apar mai multe semne de întrebare:

Cum a fost posibilă angajarea unui pensionar hipertensiv într-o funcție de mare responsabilitate într-un spital cu statut republican, în condițiile în care orice nou angajat trebuie să treacă un control medical obligatoriu?
De ce a ales Gheorghe Brînza să contacteze jurnaliștii noaptea, în loc să ofere lămuriri oficiale în timpul programului, când, de altfel, redacția nu reușește să obțină comentarii de la acesta prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Adriana Galici?
Este justificată invocarea unor „valori de familie” drept motiv pentru a cenzura investigațiile jurnalistice despre potențiale abuzuri, corupție sau acte de malpraxis în instituția pe care o conduce?

Reacția Asociației Presei Independente

În alte mesaje adresate producătorului NordNews, Dumitru Pelin, de la directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza solicită redacției să respecte Codul de Etică și Deontologie al jurnalistului în acest caz.

De asemenea, șeful spitalului îi cere lui Dumitru Pelin să nu „atingă” familia sa. În urma acestor presiuni, echipa NordNews a decis să publice mesajele primite, considerând că respectă pe deplin normele etice și deontologice ale jurnalismului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.