Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews : „Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”

Jurnaliștii NordNews au fost, pe 25 februarie, ținta unor amenințări nocturne din partea directorului Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, după publicarea unei anchete jurnalistice cu titlul: „Socrul, concediat de ginere: Cum Ministerul Sănătății l-a pus la respect pe șeful de spital din Bălți”.

Amenințări și presiuni asupra redacției

Atât autorul materialului, cât și producătorul redacției au primit apeluri și mesaje agresive, până la aproape de miezul nopții, transmise prin rețele de socializare și aplicații de mesagerie. Potrivit acestora, Gheorghe Brînza a recurs la un limbaj amenințător, făcând referire la starea de sănătate a socrului său, Victor Bucovei, și insinuând că orice problemă medicală a acestuia ar putea antrena „răzbunări” asupra echipei NordNews.

Într-una dintre înregistrările audio, șeful spitalului l-ar avertiza pe jurnalist că, „dacă se va întâmpla ceva cu socrul meu, din cauza problemelor lui de sănătate, mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”.

Brînza pasează responsabilitatea

În fața dezvăluirilor despre un posibil conflict de interese, Gheorghe Brânza susține că nu el l-a angajat direct pe socrul său în funcția de responsabil tehnic în construcții, ci unul dintre vicedirectori, care ar fi semnat contractul. Directorul face trimitere la Regulamentul de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul Clinic Bălți” – 2023, în special la punctul 55, ce prevede că, în cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia pot fi delegate unui vicedirector.

Această poziție ridică însă o întrebare firească: poate fi considerată delegarea un simplu pretext pentru a eluda un posibil conflict de interese?

Întrebări fără răspuns

În contextul acestei situații, apar mai multe semne de întrebare:

Cum a fost posibilă angajarea unui pensionar hipertensiv într-o funcție de mare responsabilitate într-un spital cu statut republican, în condițiile în care orice nou angajat trebuie să treacă un control medical obligatoriu?
De ce a ales Gheorghe Brînza să contacteze jurnaliștii noaptea, în loc să ofere lămuriri oficiale în timpul programului, când, de altfel, redacția nu reușește să obțină comentarii de la acesta prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Adriana Galici?
Este justificată invocarea unor „valori de familie” drept motiv pentru a cenzura investigațiile jurnalistice despre potențiale abuzuri, corupție sau acte de malpraxis în instituția pe care o conduce?

Reacția Asociației Presei Independente

În alte mesaje adresate producătorului NordNews, Dumitru Pelin, de la directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza solicită redacției să respecte Codul de Etică și Deontologie al jurnalistului în acest caz.

De asemenea, șeful spitalului îi cere lui Dumitru Pelin să nu „atingă” familia sa. În urma acestor presiuni, echipa NordNews a decis să publice mesajele primite, considerând că respectă pe deplin normele etice și deontologice ale jurnalismului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.