Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews : „Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”

Jurnaliștii NordNews au fost, pe 25 februarie, ținta unor amenințări nocturne din partea directorului Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, după publicarea unei anchete jurnalistice cu titlul: „Socrul, concediat de ginere: Cum Ministerul Sănătății l-a pus la respect pe șeful de spital din Bălți”.

Amenințări și presiuni asupra redacției

Atât autorul materialului, cât și producătorul redacției au primit apeluri și mesaje agresive, până la aproape de miezul nopții, transmise prin rețele de socializare și aplicații de mesagerie. Potrivit acestora, Gheorghe Brînza a recurs la un limbaj amenințător, făcând referire la starea de sănătate a socrului său, Victor Bucovei, și insinuând că orice problemă medicală a acestuia ar putea antrena „răzbunări” asupra echipei NordNews.

Într-una dintre înregistrările audio, șeful spitalului l-ar avertiza pe jurnalist că, „dacă se va întâmpla ceva cu socrul meu, din cauza problemelor lui de sănătate, mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”.

Brînza pasează responsabilitatea

În fața dezvăluirilor despre un posibil conflict de interese, Gheorghe Brânza susține că nu el l-a angajat direct pe socrul său în funcția de responsabil tehnic în construcții, ci unul dintre vicedirectori, care ar fi semnat contractul. Directorul face trimitere la Regulamentul de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul Clinic Bălți” – 2023, în special la punctul 55, ce prevede că, în cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia pot fi delegate unui vicedirector.

Această poziție ridică însă o întrebare firească: poate fi considerată delegarea un simplu pretext pentru a eluda un posibil conflict de interese?

Întrebări fără răspuns

În contextul acestei situații, apar mai multe semne de întrebare:

Cum a fost posibilă angajarea unui pensionar hipertensiv într-o funcție de mare responsabilitate într-un spital cu statut republican, în condițiile în care orice nou angajat trebuie să treacă un control medical obligatoriu?
De ce a ales Gheorghe Brînza să contacteze jurnaliștii noaptea, în loc să ofere lămuriri oficiale în timpul programului, când, de altfel, redacția nu reușește să obțină comentarii de la acesta prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Adriana Galici?
Este justificată invocarea unor „valori de familie” drept motiv pentru a cenzura investigațiile jurnalistice despre potențiale abuzuri, corupție sau acte de malpraxis în instituția pe care o conduce?

Reacția Asociației Presei Independente

În alte mesaje adresate producătorului NordNews, Dumitru Pelin, de la directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza solicită redacției să respecte Codul de Etică și Deontologie al jurnalistului în acest caz.

De asemenea, șeful spitalului îi cere lui Dumitru Pelin să nu „atingă” familia sa. În urma acestor presiuni, echipa NordNews a decis să publice mesajele primite, considerând că respectă pe deplin normele etice și deontologice ale jurnalismului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.