Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews : „Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”

Jurnaliștii NordNews au fost, pe 25 februarie, ținta unor amenințări nocturne din partea directorului Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, după publicarea unei anchete jurnalistice cu titlul: „Socrul, concediat de ginere: Cum Ministerul Sănătății l-a pus la respect pe șeful de spital din Bălți”.

Amenințări și presiuni asupra redacției

Atât autorul materialului, cât și producătorul redacției au primit apeluri și mesaje agresive, până la aproape de miezul nopții, transmise prin rețele de socializare și aplicații de mesagerie. Potrivit acestora, Gheorghe Brînza a recurs la un limbaj amenințător, făcând referire la starea de sănătate a socrului său, Victor Bucovei, și insinuând că orice problemă medicală a acestuia ar putea antrena „răzbunări” asupra echipei NordNews.

Într-una dintre înregistrările audio, șeful spitalului l-ar avertiza pe jurnalist că, „dacă se va întâmpla ceva cu socrul meu, din cauza problemelor lui de sănătate, mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”.

Brînza pasează responsabilitatea

În fața dezvăluirilor despre un posibil conflict de interese, Gheorghe Brânza susține că nu el l-a angajat direct pe socrul său în funcția de responsabil tehnic în construcții, ci unul dintre vicedirectori, care ar fi semnat contractul. Directorul face trimitere la Regulamentul de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul Clinic Bălți” – 2023, în special la punctul 55, ce prevede că, în cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia pot fi delegate unui vicedirector.

Această poziție ridică însă o întrebare firească: poate fi considerată delegarea un simplu pretext pentru a eluda un posibil conflict de interese?

Întrebări fără răspuns

În contextul acestei situații, apar mai multe semne de întrebare:

Cum a fost posibilă angajarea unui pensionar hipertensiv într-o funcție de mare responsabilitate într-un spital cu statut republican, în condițiile în care orice nou angajat trebuie să treacă un control medical obligatoriu?
De ce a ales Gheorghe Brînza să contacteze jurnaliștii noaptea, în loc să ofere lămuriri oficiale în timpul programului, când, de altfel, redacția nu reușește să obțină comentarii de la acesta prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Adriana Galici?
Este justificată invocarea unor „valori de familie” drept motiv pentru a cenzura investigațiile jurnalistice despre potențiale abuzuri, corupție sau acte de malpraxis în instituția pe care o conduce?

Reacția Asociației Presei Independente

În alte mesaje adresate producătorului NordNews, Dumitru Pelin, de la directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza solicită redacției să respecte Codul de Etică și Deontologie al jurnalistului în acest caz.

De asemenea, șeful spitalului îi cere lui Dumitru Pelin să nu „atingă” familia sa. În urma acestor presiuni, echipa NordNews a decis să publice mesajele primite, considerând că respectă pe deplin normele etice și deontologice ale jurnalismului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timpul vizitei președintelui Xi Jinping la Moscova, liderii Chinei și Rusiei au convenit să reia discuțiile privind construcția controversatului gazoduct „Puterea Siberiei-2”. Deși Vladimir Putin încearcă de ani de zile să convingă Beijingul să achiziționeze suplimentar 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual, discuțiile s-au blocat constant, mai ales din cauza pretențiilor Chinei privind un preț echivalent cu cel practicat pe piața internă rusească, scrie Bloomberg.

Totuși, potrivit agenției Bloomberg, în contextul actual al războiului comercial dintre SUA și China, Beijingul ar fi gata să negocieze un preț mai apropiat de cel al gazului livrat în prezent prin gazoductul „Puterea Siberiei”. Această flexibilizare vine în momentul în care China a renunțat practic la achiziția de GNL american, iar Rusia caută cu disperare să înlocuiască piața europeană pierdută.

Proiectul „Puterea Siberiei-2” ar urma să transporte gaze din zăcământul Iamal, anterior destinat Europei, până în China, via Mongolia. Totuși, partea chineză insistă ca ruta să fie directă, similară cu „Puterea Siberiei 1”, care funcționează din 2019 și atinge o capacitate de 38 miliarde metri cubi pe an.

În ciuda reluării discuțiilor, nu este așteptată semnarea vreunui acord în timpul actualei vizite, spun sursele Bloomberg. În 2023, președintele Gazprom nici măcar nu l-a însoțit pe Putin la Beijing, un gest considerat simbolic pentru scepticismul Chinei față de așa-zisul „parteneriat fără limite” cu Moscova.

Între timp, Gazprom se confruntă cu o criză financiară majoră: exporturile în Europa și Turcia ar putea scădea la 40 miliarde metri cubi în 2025 (față de peste 150 miliarde înainte de invazia Ucrainei). În plus, UE intenționează să renunțe complet la gazul rusesc până în 2027, accelerând astfel declinul companiei. Estimările indică faptul că în perioada 2025–2034, Gazprom va acumula un deficit bugetar de 15 trilioane ruble (aproape 179 miliarde dolari).