Semnal rece pentru piața imobiliară! Finanțele refuză să ridice plafonul pentru cash la apartamente

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că dosarul de corupție investigat de CNA nu vizează, la această etapă, construcția drumurilor, ci activitatea unei companii implicate în proiecte de apeduct. Declarațiile au fost făcute în contextul celor circa 40 de percheziții desfășurate pe 23 februarie în mai multe primării și instituții.

„Problema nu e despre drumuri. Este despre o companie care urmează să fie verificată, care a câștigat proiecte de construcție a sistemelor de apeduct. Astăzi nu sunt dosare de implicare în construcția drumurilor”, a precizat Bolea.

Ministrul a explicat totuși cum funcționează mecanismele de control în domeniul rutier, subliniind că, după licitații, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) semnează contracte care includ verificări tehnice stricte.

Potrivit lui, fiecare proiect este supravegheat de un diriginte de șantier care garantează, inclusiv prin analize de laborator, calitatea lucrărilor. În plus, agentul economic câștigător trebuie să depună garanții financiare pentru un an, iar dacă drumul nu se deteriorează în această perioadă, banii sunt eliberați. Ulterior, constructorul garantează încă cinci ani calitatea drumului și este obligat să intervină pentru remedierea eventualelor probleme.

Bolea a detaliat și procedurile tehnice de verificare: „Dacă ați mers pe drumuri date în exploatare, ați observat acele cercuri rotunde sunt carotele care merg până în profunzime. Se verifică toate straturile, compactarea și presiunea. Totul trebuie să corespundă cerințelor de calitate”.

Declarațiile vin după ce CNA a anunțat că a desfășurat percheziții și ridicări de acte într-un dosar ce vizează acte de corupție comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice. Ancheta privește delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Acțiunile oamenilor legii au vizat primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău și Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).

Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost deturnați din proiecte ce țin atât de infrastructura drumurilor, cât și de construcția rețelelor de apeduct și canalizare. Investigațiile continuă.