Piața energiei electrice din Moldova, aliniată normelor UE: începe procesul de verificare

Ministerul Energiei a transmis solicitarea oficială către Secretariatul Comunității Energetice pentru inițierea Procesului de Verificare a modului în care Republica Moldova a transpus în legislația națională Pachetul de Integrare a Pieței de Energie Electrică (Electricity Integration Package – EIP). Procedura este un pas obligatoriu înaintea cuplării pieței naționale cu piața de energie electrică a Uniunii Europene.

Autoritățile susțin că, prin finalizarea procesului de transpunere la sfârșitul anului 2025, Republica Moldova a atins un obiectiv major: alinierea pieței energiei electrice la normele europene și crearea condițiilor pentru integrarea deplină în piața unică de energie.

În vara anului 2025 au fost transpuse prevederile Directivei UE privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și ale Regulamentului UE privind pregătirea pentru riscuri în sector. Ulterior, în noiembrie 2025, cu implicarea Ministerului Energiei, a operatorului sistemului de transport și a Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, a fost aprobat întregul pachet de acte normative aferente EIP, inclusiv codurile și ghidurile de rețea necesare funcționării competitive și transparente a pieței.

Un moment important a fost lansarea, la 17 decembrie 2025, a pieței intrazilnice de energie electrică de către Operatorul Pieței de Energie din Moldova (OPEM), completând infrastructura necesară pentru tranzacționarea competitivă a energiei.

Integrarea tehnică a sistemului electroenergetic moldovenesc în rețeaua continentală europeană a fost realizată încă din 2022, odată cu conectarea la sistemul sincronizat al Europei continentale. De la sfârșitul anului 2024, capacitatea de export din Uniunea Europeană către Republica Moldova a crescut semnificativ, consolidând securitatea aprovizionării.

Ministerul Energiei subliniază că implementarea pachetului include și noi reglementări privind stocarea energiei, digitalizarea sectorului și protecția consumatorilor. Obiectivul strategic este crearea unei piețe competitive și eficiente, reducerea dependenței de surse non-UE și consolidarea independenței energetice.

Documentația transmisă pentru verificare include mai multe acte esențiale ale acquis-ului comunitar, printre care Regulamentele privind piața internă de energie electrică, funcționarea ACER, alocarea capacităților și gestionarea congestiilor, echilibrarea sistemului și operarea rețelelor.

Evaluarea finală urmează să fie realizată de Secretariatul Comunității Energetice și de Comisia Europeană, iar inițierea procesului de verificare este considerată de autorități un pas decisiv pentru cuplarea pieței moldovenești la piața unică europeană de energie electrică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#comunitata energetică #verificări #piața energetică #legislatie #Energie electrică #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie