TVA-ul lovește HoReCa. Finanțele pregătesc „marea curățenie” fiscală

Ministerul Finanțelor analizează în prezent o posibilă revizuire a cotei TVA pentru sectorul HoReCa, însă orice decizie este încă în fază de lucru, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Potrivit acestuia, reforma fiscală vizată este una amplă, iar TVA reprezintă doar o componentă a procesului de reevaluare.

„Reevaluăm întregul sistem fiscal. TVA este o mică componentă din el. Obiectivele sunt foarte simple și clare: simplitate, comoditate, competitivitate și conformare”, a afirmat ministrul.

Oficialul a subliniat că autoritățile utilizează atât expertiză locală, cât și internațională și că, la această etapă, este prea devreme pentru a indica nivelul exact al cotei TVA pentru HoReCa. „Este prea matur să spunem cât trebuie să fie cota, dar cu siguranță vom urmări să avem mai multă corectitudine în sistemul fiscal și o economie cât mai prosperă”, a precizat Gavriliță.

Ministerul Finanțelor poartă în prezent consultări cu mediul de afaceri. În ultima perioadă au avut loc discuții inclusiv cu asociațiile din turism, unde au fost analizate mecanismele de sprijin existente — de la tichete de masă și de vacanță, până la facilități pentru profitul reinvestit și inițiative de reducere a poverii salariale.

„Ușile Ministerului Finanțelor sunt deschise pentru toate asociațiile de business. Nu am refuzat pe nimeni și urmează să avem și mai multe discuții”, a dat asigurări ministrul.
Politica fiscală actualizată urmează să fie supusă consultărilor publice în primăvară, iar eventualele modificări nu vor fi aplicate brusc. Potrivit lui Gavriliță, orice schimbare ar urma să intre în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2027.

Referitor la scenariul unei cote de 18% pentru HoReCa, vehiculat în spațiul public, ministrul a spus că este doar o aproximație și că discuția este prematură. El a atras atenția că sistemul fiscal actual conține inechități: „Din păcate, avem o situație în care profesorii și polițiștii plătesc circa 40% din salarii, iar alții plătesc 1%. Pe ansamblu, este loc de revizuiri pentru mai multă corectitudine”.

#gavrilita #TVA #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața filtrelor din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în perioada 2024–2025, caracterizate prin scăderea volumului importurilor, dar creșterea valorii acestora. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, importurile de filtre de toate tipurile au totalizat în doi ani aproximativ 962,6 mii de unități, cu o valoare cumulată de peste 227,4 milioane de lei. Analiza arată că acest segment, deși rar se află în centrul atenției, reflectă evoluția mai multor sectoare economice importante, precum industria auto, producția industrială, sistemul medical și agricultura.

Datele indică o piață puternic concentrată în trei domenii principale industria auto, industria generală și sectorul medical care împreună reprezintă peste 92% din volumul importurilor. Sectorul auto domină clar piața, cu aproximativ 386,5 mii de filtre importate, adică 40% din total, în valoare de 127,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă 56% din valoarea pieței. Prețul mediu al unui filtru auto este de aproximativ 329 de lei, mai mare decât în majoritatea altor segmente. Industria ocupă locul doi, cu 260,5 mii de unități, adică 27% din volum, însă cu o valoare mai mică, de 42,2 milioane de lei, deoarece prețul mediu este de aproximativ 162 de lei per unitate. Sectorul medical se situează pe locul trei, cu 243,3 mii de unități, însă aproape egal cu industria ca valoare, aproximativ 42,7 milioane de lei, datorită costului mai ridicat al filtrelor utilizate în echipamente medicale, inclusiv pentru hemodializă.

Din punct de vedere al tipurilor de produse, filtrele pentru autoturisme domină importurile, cu 371,6 mii de unități și peste 117,6 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a pieței. Pe următoarele poziții se află filtrele pentru lichide și echipamentele pentru hemodializă, care împreună formează aproape jumătate din volumul total al pieței. Există însă și segmente de nișă mult mai scumpe. De exemplu, filtrele pentru aviație au un preț mediu de peste 7.400 de lei per unitate, iar filtrele pentru echipamente alimentare ajung la aproape 13.000 de lei per unitate, fiind produse tehnologice specializate importate în cantități foarte mici.

Compararea datelor din 2024 și 2025 arată o evoluție paradoxală: în 2025, Moldova a importat aproximativ 454 de mii de filtre, cu 11% mai puțin decât în 2024, când volumul era de peste 508 mii de unități. Cu toate acestea, valoarea totală a importurilor a crescut de la 110 milioane de lei la 117,3 milioane de lei, adică cu 7%. Prețul mediu al unui filtru a urcat de la 216 lei la 258 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 19%. Potrivit analizei, această evoluție arată o schimbare structurală a pieței, în care importatorii cumpără mai puține produse ieftine, dar mai multe filtre specializate sau de calitate superioară.

În perioada analizată, filtrele au fost importate din 57 de țări. Germania este cel mai mare furnizor ca valoare, cu aproximativ 25% din piață, urmată de China, care domină în volum cu 21% din importuri, însă cu o pondere valorică mai mică, de aproximativ 12%, datorită prețurilor mai reduse. Această structură indică o piață bipolară, în care produsele ieftine din Asia coexistă cu echipamentele mai scumpe și de calitate europeană.

În total, 644 de companii din Moldova au importat filtre în perioada 2024–2025. Liderul pieței este compania Inter Cars Piese Auto SRL, care controlează aproximativ 22% din volum și 28% din valoarea importurilor. Pe locul doi se află BB-Dializa SRL, specializată în consumabile pentru hemodializă. În același timp, primele 15 companii controlează aproape 70% din valoarea pieței, ceea ce indică o piață relativ concentrată, dar totuși competitivă.

Potrivit economistului Iurie Rija, piața filtrelor din Moldova trece printr-o transformare calitativă: volumele scad, dar valoarea importurilor crește, pe fondul orientării către produse mai complexe și mai scumpe. Această evoluție reflectă modernizarea parcului auto, dezvoltarea sectorului medical și creșterea cererii pentru echipamente tehnice mai avansate în industrie și agricultură.