Serbia joacă pe două fronturi energetice: Belgradul nu renunță la gazul rusesc, dar caută alternative europene

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#serbia #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul financiar al Republicii Moldova este dominat aproape în totalitate de bănci, în timp ce companiile de asigurări dețin o cotă infimă din activele cumulate ale celor două sectoare. Din fiecare 100 de lei aflați în bilanțurile băncilor și asigurătorilor, doar 3 lei revin companiilor de asigurări, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul anului 2025, activele băncilor au ajuns la 189,9 miliarde de lei, în timp ce asigurătorii administrau active de numai 5,9 miliarde de lei. Astfel, ponderea sectorului asigurărilor reprezenta doar 3% din total, nivel care a rămas practic neschimbat în ultimii șase ani.

Economistul constată că, în 2019, asigurătorii dețineau 3,3% din activele cumulate, iar din 2020 până în prezent ponderea acestora a oscilat între 3% și 3,1%. La mijlocul anului 2026, indicatorul se situa tot la 3%.

În același timp, sectorul bancar s-a extins într-un ritm superior creșterii economiei. Activele băncilor au urcat de la echivalentul a 44% din Produsul Intern Brut în 2019 la 53,7% în 2025. În cazul companiilor de asigurări, creșterea a fost mult mai modestă, de la 1,5% la doar 1,7% din PIB.

Diferența devine și mai evidentă în comparație cu Uniunea Europeană. Potrivit calculelor realizate de Vladimir Dolghi pe baza datelor Eurostat, asigurătorii reprezintă aproximativ 17% din activele financiare cumulate ale băncilor și companiilor de asigurări din UE. În România, ponderea este de 5%, iar în Bulgaria de 5,6%.

Republica Moldova, cu numai 3%, se situează la nivelul celor mai mici ponderi înregistrate în Uniunea Europeană, fiind comparabilă cu Lituania, unde indicatorul este de 2,8%, și Estonia, cu 3,5%.

Autorul precizează că există o diferență metodologică între indicatorii comparați. În cazul Republicii Moldova sunt utilizate activele totale, iar în cazul statelor europene, activele financiare. Totuși, eliminarea activelor nefinanciare ale băncilor moldovenești ar majora ponderea asigurătorilor doar de la 3% la 3,1%, fără să schimbe semnificativ concluzia.

Vladimir Dolghi subliniază că și sistemul financiar european se bazează în mare măsură pe bănci. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile populației UE sunt păstrate în depozite bancare.

Cu toate acestea, Bruxellesul încearcă să consolideze rolul companiilor de asigurări ca investitori pe termen lung. Strategia europeană privind Uniunea economiilor și a investițiilor, prezentată în martie 2025, precum și revizuirea Directivei Solvabilitate II urmăresc stimularea investițiilor pe termen lung realizate de asigurători.

În opinia economistului, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar trebui să însemne și o schimbare a rolului companiilor de asigurări în economie. Acestea ar urma să devină nu doar instituții care acoperă riscurile populației și ale întreprinderilor, ci și investitori capabili să mobilizeze economiile și să contribuie la finanțarea economiei pe termen lung.