Situație revoltătoare! Pensionarii moldoveni, condamnați la sărăcie. Au printre cele mici pensii din lume

Cheltuielile lunare ale moldovenilor cu alimentele de bază care asigură supraviețuirea reprezintă echivalentul a 59,2% din valoarea medie a pensiei, pondere care plasează Moldova pe locul 43 într-un clasament internațional al celui mai bun raport dintre prețurile alimentelor și pensii realizat de Picordi.com.

Dintre cele 44 de țări din întreaga lume în care s-a verificat dacă indemnizațiile de pensionare asigură cel puțin o calitate minimă a vieții, persoanele care trăiesc în Norvegia primesc cele mai mari pensii, respectiv 1 797 de euro pe lună, conform celor mai recente statistici oficiale. Elveția (1.704 euro) și SUA (1.482 euro) se disting, de asemenea, prin pensia de stat ridicată.

Pensionarii din Albania (128 euro), Moldova (128 euro) și Ucraina (110 euro) primesc sume foarte mici. Au fost luate în considerare pensiile de stat, adică prestațiile universale și regulate pentru persoanele aflate la vârsta pensionării, așa-numitul pilon I. Într-o serie de țări, pensiile nu sunt nici impozabile, nici contributive. În unele țări, pensia este un venit pentru care trebuie să plătești impozit. Există, de asemenea, țări în care se percepe din pensie și o contribuție la asigurarea de sănătate. Pentru o comparație echitabilă, au fost luate în considerare sumele nete, adică banii pe care pensionarul îi primește efectiv în contul său sau în numerar.

În ceea ce privește raportul dintre prețurile alimentelor și pensii a fost înregistrat în Norvegia, Austria și Franța. În aceste țări, coșul de produse de bază reprezintă 13,4%, 13,7% și, respectiv, 14,3% din pensia medie. În acest clasament, România a ocupat locul 28 din 44 de țări, cu un rezultat de 28,7%, devansând țări precum Bulgaria (43,5% și locul 34), Serbia (34,2% și locul 32) și Ungaria (33,3% și locul 23). Dintre țările incluse în acest studiu, situația pensionarilor din Albania, Belarus și Ucraina este cea mai proastă. Numai coșul de produse de bază consumă 72,8%, 76,7% și, respectiv, 84,9% din pensie.

În Republica Moldova raportul dintre prețurile alimentelor și pensii este de 59,2%.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că la începutul anului 2021 în Republica Moldova erau 686,3 mii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mărime #pensie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM