Smartlink Communications lansează un nou raport despre afacerile de familie cu impact global

Într-un peisaj economic foarte dinamic, afacerile de familie sunt adesea percepute ca modele de reziliență și adaptare. Cu toate că nu au mereu parte de aceeași atenție ca unele companii listate la bursă, afacerile de familie reprezintă o resursă de exploatat și explorat pentru mediul de afaceri în ansamblu, deoarece aceste afaceri, care pot varia de la o mică afacere locală până la corporații multinaționale cu impact global, îmbrățișează principiile sustenabilității pe termen lung și ale construirii de parteneriate solide.

În acest context, Smartlink Communications, cu sprijinul Băncii Transilvania, are plăcerea de a lansa public și oferi antreprenorilor români interesați un nou raport din seria „Superclans” a companiei, intitulat „Afaceri de Familie Globale„. Raportul se concentrează pe afacerile de familie care au devenit multinaționale și care au potențialul de a influența considerabil comerțul regional și internațional.

„Afacerile de familie au fost o parte integrantă a peisajului economic de secole și există motive serioase ca acest lucru să fie valabil și pentru secolele următoare. De fapt, există toate premisele că afacerile de familie ar putea ajunge să domine lumea afacerilor în viitorul apropiat. În acest raport al Smartlink Communications susținut de Banca Transilvania, scoatem în evidență câteva dintre lecțiile pe care aceste business-uri le pot prezenta cu succes mediului de afaceri și în special antreprenorilor interesați de internaționalizare și dezvoltarea propriilor afaceri de familie”, afirmă Radu Magdin, CEO Smartlink Communications.

„La Banca Transilvania, ne-am făcut un obicei din a fi alături de antreprenori. Ne interesează ce putem învăța din experiența afacerilor de familie cu amprentă globală, fie ele din piețe consolidate sau emergente. Acest Raport arată o zonă la care mediul bancar trebuie să se uite mai serios în viitor.”, susține Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania.

Principalele concluzii ale Raportului

În timp ce afacerile de familie nu au întotdeauna parte de atenția pe care o merită, influența lor asupra mediului de afaceri în general poate fi semnificativă. Lecțiile pe care aceste business-uri, care prezintă o combinație unică de tradiție și inovație, valori și adaptabilitate, parteneriate și continuitate, le pot transmite pot fi extrem de valoroase într-un moment al marilor transformări economice. Le-am rezumat în cele patru mari concluzii ale studiului.

1. Afacerea de familie au impact. Contrar percepției populare că afacerile de familie sunt marginale din punct de vedere economic, peste 50% din PIB-ul SUA provine de la afaceri de familie. În unele cazuri, această cotă poate fi și mai mare la nivel internațional: conform unor estimări, doar câteva familii din Coreea de Sud controlează aproape 75% din PIB-ul acestei țări.

2. Oamenii au încredere în afacerile de familie. Chiar dacă ultimele estimări consemnează un declin, sondajele de opinie sugerează că oamenii au mai multă încredere în afacerile de familie decât în întreprinderile de stat sau în companiile multinaționale cotate la bursă. Cu alte cuvinte, a fi perceput ca o afacere de familie ar putea aduce beneficii de imagine, iar acest aspect ar putea fi relevant pentru campaniile de relații publice ale unei companii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

3. Afacerea de familie generează randamente bune. Chiar dacă aparent contraintuitiv, companiile cotate la bursă în care o familie deține o parte semnificativă din afacere oferă, potrivit unor estimări, randamente mai bune pe piața de capital decât companiile cotate la bursă, cel puțin în cazul marilor companii. În raport, discutăm potențialele motive, dar avantajul pare să fie robust, iar investitorii ar putea să țină cont de acest aspect în deciziile pe care le iau.

4. Afacerea de familie domină piețele emergente. Pe măsură ce piețele emergente devin mai importante la nivel global, la fel se întâmplă și cu afacerile de familie care le domină. Deja, afacerile de familie reprezintă cea mai mare parte a marilor afaceri din Asia de Sud-Est și o majoritate a marelui business din India, Europa de Est, Orientul Mijlociu și America Latină. Pe măsură ce aceste regiuni se dezvoltă economic, peisajul global al afacerilor ar putea fi tot mai mult dominat nu de companiile cotate la bursă cu care ne-am obișnuit, ci de afacerile de familie.

Raportul integral poate fi citit AICI. Raportul pentru anul 2022, poate fi accesat AICI.

#antreprenori #Afaceri #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.