Spania va transforma cimitirele în cea mai mare fermă solară urbană

17 Iun. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

Proiectul Requiem in Power (RIP) va fi cea mai mare fermă solară urbană din Spania, capabilă să producă aproximativ 2,8 MW de energie electrică.

Aproximativ 7.000 de panouri fotovoltaice au fost amplasate pe cripte şi alte structuri din cimitirele publice din Valencia, potrivit Uniunii Europene.

„Aceste locuri publice oferă mult spaţiu pentru generarea de energie curată”, se arată în fişa informativă citată de The Independent.

„Energia produsă va fi folosită pentru utilităţile publice, precum şi pentru gospodăriile cetăţenilor”.

Se estimează că proiectul RIP va economisi până la 140 de tone de emisii de carbon în fiecare an, atunci când va fi complet operaţional.

Valencia îşi propune să devină neutră climatic până în 2030

Proiectul face parte din misiunea climatică Valencia 2030, prin care oraşul a devenit un pionier al obiectivului Uniunii Europene de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Valencia îşi propune să atingă acest obiectiv la nivel municipal cu 20 de ani înainte de termen, ajungând la neutralitate climatică până la sfârşitul acestui deceniu.

„În acest context de urgenţă climatică, oraşele au un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi sunt esenţiale pentru găsirea unei soluţii”, se arată pe site-ul proiectului.

Valencia nu este primul oraş care instalează panouri solare în cimitire. O comună din Franţa a lansat un proiect similar în 2021 pentru a-şi transforma cimitirul într-un centru de energie regenerabilă. Saint-Joachim intenţionează să instaleze 5.000 de panouri până anul viitor, la un cost de aproximativ 3,3 milioane de euro.

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.