Starea de alertă energetică și hidrologică, prelungită cu încă 30 de zile

26 Aug. 2026, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:06 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic. Decizia a fost aprobată în ședința de astăzi, 26 august, la propunerea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, și a ministrului Mediului, Gheorghe Hajder.

În cazul sectorului energetic, Serghei Diaconu, șeful Centrului de Management al Crizelor, a declarat că perturbarea lanțurilor logistice a afectat aprovizionarea și a dus la creșterea prețurilor, în special la motorină.

Potrivit acestuia, la începutul lunii august Republica Moldova ajunsese să aibă stocuri de motorină pentru mai puțin de cinci zile de consum, iar peste 100 de benzinării nu dispuneau de acest carburant.

„Eforturile conjugate ale Ministerului Energiei și a Oficiului Premierului în dialog cu partenerii externi au permis astăzi să aducem la normalitate. Avem 8 zile de consum pentru stocuri și avem mai puțin de 33 de benzinării în care nu este motorină”, a declarat Diaconu.

El a subliniat că menținerea stării de alertă permite instituțiilor statului să monitorizeze stocurile și fluxurile de import, să intervină în cazul unor blocaje administrative sau logistice și să coordoneze necesarul de energie electrică și carburanți.

„Este foarte important să continuăm această posibilitate de mobilizare a instituțiilor statului de a fi proactiv, să asigurăm controlul stocurilor și fluxurilor de import, să intervenim rapid în cazul blocajelor administrative sau logistice și să coordonăm acoperirea necesarului de energie electrică și de motorină și benzină”, a spus reprezentantul Centrului de Management al Crizelor.

În ceea ce privește sectorul hidrologic, autoritățile susțin că situația rămâne gravă din cauza nivelului scăzut al apei în principalele lacuri de acumulare și a secării unor râuri.

Potrivit lui Diaconu, la lacul de acumulare Istria nivelul apei a coborât sub 9 metri, sub nivelul normal de retenție. La lacul Costești-Stânca, nivelul apei este cu aproape șapte metri sub limita normală.

„Avem râuri secate aproape totalmente, Vilia, Draghiște, Cubolta, Botna și alte resurse. Deci, situația cu apa în toată regiunea este foarte gravă”, a declarat acesta.

Autoritățile susțin că prelungirea stării de alertă este necesară pentru a preveni sistarea alimentării cu apă potabilă și tehnică a populației, spitalelor, școlilor și instituțiilor sociale.

Starea de alertă în cele două sectoare a fost instituită pe 28 iulie, pentru o perioadă de 30 de zile.

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.