Statistici înspăimântătoare! Fiecare al cincilea moldovean este expus riscului de sărăcie

Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat pentru prima dată date experimentale privind rata riscului de sărăcie în Republica Moldova, indicator care arată ponderea persoanelor cu venituri disponibile sub pragul stabilit al riscului de sărăcie.

Potrivit datelor pentru anul 2024, pragul riscului de sărăcie a constituit 3.525 de lei pe lună, în creștere față de 3.249 de lei în 2023 și de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2014, când era de 1.190,8 lei.

Datele BNS arată că rata riscului de sărăcie a fost de 21,5% în 2024, în creștere față de 20,7% în anul precedent. În mediul rural, indicatorul a atins 31,1%, în timp ce în mediul urban s-a situat la 9,2%, ceea ce evidențiază decalajele semnificative dintre sate și orașe.

Seria statistică arată că rata riscului de sărăcie a coborât până la 20,1% în 2022, după care a revenit pe o tendință ascendentă în ultimii doi ani.

Totodată, comparația dintre indicatorii experimentali și datele oficiale privind sărăcia absolută relevă diferențe importante. Dacă rata riscului de sărăcie a fost estimată la 21,5% în 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Potrivit BNS, pragul sărăciei absolute a constituit 3.493,3 lei pe persoană în 2024, iar majorarea acestuia reflectă creșterea costului minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază ale populației.

#saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.