Statistici înspăimântătoare! Fiecare al cincilea moldovean este expus riscului de sărăcie

Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat pentru prima dată date experimentale privind rata riscului de sărăcie în Republica Moldova, indicator care arată ponderea persoanelor cu venituri disponibile sub pragul stabilit al riscului de sărăcie.

Potrivit datelor pentru anul 2024, pragul riscului de sărăcie a constituit 3.525 de lei pe lună, în creștere față de 3.249 de lei în 2023 și de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2014, când era de 1.190,8 lei.

Datele BNS arată că rata riscului de sărăcie a fost de 21,5% în 2024, în creștere față de 20,7% în anul precedent. În mediul rural, indicatorul a atins 31,1%, în timp ce în mediul urban s-a situat la 9,2%, ceea ce evidențiază decalajele semnificative dintre sate și orașe.

Seria statistică arată că rata riscului de sărăcie a coborât până la 20,1% în 2022, după care a revenit pe o tendință ascendentă în ultimii doi ani.

Totodată, comparația dintre indicatorii experimentali și datele oficiale privind sărăcia absolută relevă diferențe importante. Dacă rata riscului de sărăcie a fost estimată la 21,5% în 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Potrivit BNS, pragul sărăciei absolute a constituit 3.493,3 lei pe persoană în 2024, iar majorarea acestuia reflectă creșterea costului minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază ale populației.

#saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.