SUA au cheltuit peste jumătate de miliard de dolari pentru a combate influența Rusiei în Balcani și Europa Centrală

Un raport al Departamentului de Stat dezvăluie amploarea investiției americane pentru combaterea influenței Rusiei în Europa Centrală și de Est și Balcani după 2017, transmite BALKAN INSIGHT.

Inspectoratul Departamentului de Stat american a publicat un raport privind al său „Fond pentru Contracararea Influenței Rusești” (CRIF), care dezvăluie că a cheltuit un pic peste 1 miliard de dolari – 1.021.251.330 mai exact – pentru „finanțarea organizațiilor societății civile și altor entități […] pentru statul de drept, presă, domeniul cibernetic și alte programe care consolidează instituțiile și procesele democratice și contracarează influența și agresiunea Rusiei”.

În 2017-2021, a calculat BIRN, cea mai mare parte a acestei sume (621.555.857) a fost investită în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), Balcani și V4 (Grupul Visegrad).

Cea mai mare sumă a fost acordată Moldovei (98.172.456), urmată de Bosnia și Herțegovina (80.846.580), Macedonia de Nord (67.472.572) și România (66.146.297.) Kosovo a primit 61.157.070, Serbia 55.567.000 și Muntenegru 50.021.746.

Obiectivul CRIF e să ajute țări „vulnerabile la influența și agresiunea Federației Ruse, cărora le lipsește capacitatea economică pentru a răspunde eficient”.

În 2017-2021, a calculat BIRN, cea mai mare parte a acestei sume (621.555.857) a fost investită în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), Balcani și V4 [Grupul Visegrad – n.trad.].

Obiectivul CRIF e să ajute țări „vulnerabile la influența și agresiunea Federației Ruse, cărora le lipsește capacitatea economică pentru a răspunde eficient”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propaganda #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria publică a Republicii Moldova se menține în parametri acceptabili raportat la produsul intern brut și nu pune în pericol capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, peste 60% din datoria publică provine din surse externe, iar puțin peste 30% din surse interne. Cu toate acestea, nivelul total al datoriei, raportat la PIB, rămâne unul gestionabil.

„Raportat la produsul intern brut, această datorie este în parametrii acceptabili și în parametri care nu pun în pericol capacitatea noastră de a ne efectua plățile și obligațiile pe creditele luate”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a avertizat că subiectul datoriei publice nu ar trebui utilizat pentru a induce panică în societate.

„Aici tot nu trebuie să speculăm și să băgăm frică în oameni”, a spus Belous.

În opinia sa, principala provocare pentru autorități nu este nivelul actual al datoriei, ci destinația banilor împrumutați. Ministra susține că fondurile atrase de stat ar trebui orientate în primul rând către investiții capabile să genereze valoare adăugată, și nu către acoperirea cheltuielilor curente.

„Cea mai mare provocare este ca sumele pe care le împrumutăm să le direcționăm către investiții, pentru că această sumă să dea plusvaloare și să nu fie utilizată în cheltuielile curente”, a explicat ministrul.

Belous a precizat că Republica Moldova contractează anual împrumuturi atât de pe piața externă, cât și de pe cea internă. O parte dintre aceste resurse sunt alocate strict unor proiecte investiționale, în baza condițiilor stabilite prin acordurile de finanțare.

#finate #datorie #bani