SUA au cheltuit peste jumătate de miliard de dolari pentru a combate influența Rusiei în Balcani și Europa Centrală

Un raport al Departamentului de Stat dezvăluie amploarea investiției americane pentru combaterea influenței Rusiei în Europa Centrală și de Est și Balcani după 2017, transmite BALKAN INSIGHT.

Inspectoratul Departamentului de Stat american a publicat un raport privind al său „Fond pentru Contracararea Influenței Rusești” (CRIF), care dezvăluie că a cheltuit un pic peste 1 miliard de dolari – 1.021.251.330 mai exact – pentru „finanțarea organizațiilor societății civile și altor entități […] pentru statul de drept, presă, domeniul cibernetic și alte programe care consolidează instituțiile și procesele democratice și contracarează influența și agresiunea Rusiei”.

În 2017-2021, a calculat BIRN, cea mai mare parte a acestei sume (621.555.857) a fost investită în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), Balcani și V4 (Grupul Visegrad).

Cea mai mare sumă a fost acordată Moldovei (98.172.456), urmată de Bosnia și Herțegovina (80.846.580), Macedonia de Nord (67.472.572) și România (66.146.297.) Kosovo a primit 61.157.070, Serbia 55.567.000 și Muntenegru 50.021.746.

Obiectivul CRIF e să ajute țări „vulnerabile la influența și agresiunea Federației Ruse, cărora le lipsește capacitatea economică pentru a răspunde eficient”.

În 2017-2021, a calculat BIRN, cea mai mare parte a acestei sume (621.555.857) a fost investită în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), Balcani și V4 [Grupul Visegrad – n.trad.].

Obiectivul CRIF e să ajute țări „vulnerabile la influența și agresiunea Federației Ruse, cărora le lipsește capacitatea economică pentru a răspunde eficient”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propaganda #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre statele cu un nivel ridicat de libertate a internetului cu un scor de 84 din 100 în clasamentul global pentru 2026 realizat de compania Cloudwards. Datele arată diferențe între regiuni, de la sisteme deschise în Europa și America Latină până la rețele strict controlate în Asia și Orientul Mijlociu.

Indicele analizează 171 de țări și ia în calcul patru criterii principale: accesul la torrenting, disponibilitatea VPN-urilor, restricțiile privind conținutul pentru adulți și libertatea de exprimare politică și civică online.

În vârful clasamentului se află 11 state care împart primul loc, toate cu un scor de 92. Printre acestea se numără Norvegia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Costa Rica și Noua Zeelandă. Nicio țară nu a obținut punctajul maxim de 100.

Cu un scor de 84, Moldova este plasată în categoria țărilor cu internet „liber”, alături de Canada, Austria, Polonia sau Lituania. Rezultatul indică un nivel ridicat de acces și relativ puține restricții asupra utilizatorilor.

În schimb, Statele Unite au obținut doar 64 de puncte, iar Marea Britanie 52, situându-se în zona de mijloc a clasamentului. Autorii raportului explică aceste scoruri prin reglementări mai stricte privind conținutul online și controlul platformelor.

La polul opus, Coreea de Nord ocupă ultimul loc, cu un scor de 0, fiind urmată de China, Rusia, Iran și Pakistan, fiecare cu doar 4 puncte. Aceste țări sunt caracterizate de restricții severe asupra accesului la informație și control extins al activității online.