Lumea crypto mai primeşte o lovitură: Core Scientific, o platformă de minat bitcoin din SUA, a cerut falimentul

Core Scientific, una dintre cele mai mari platforme de minat bitcoin cotate la bursă în Statele Unite a cerut intrarea în faliment, în timp ce companiile se luptă cu scăderea preţurilor la jetoane şi cu creşterea costurilor pentru activitatea de producere a criptomonedelor, care necesită un consum mare de energie, raportează Financial Times.
Compania a declarat că intenţionează să continue să funcţioneze şi să producă bitcoin în timp ce va încerca să ajungă la un acord de restructurare cu finanţatorii săi.

Platforma de minat criptomonede cotată la Nasdaq este un element constitutiv al indicelui Russell 2000, un indice de referinţă larg răspândit al companiilor americane mai mici, ceea ce înseamnă că falimentul său va afecta portofoliile multor investitori şi va adânci problemele industriei crypto.

Valoarea sa de piaţă a atins aproape 3 miliarde de dolari în aprilie, dar de atunci a scăzut la mai puţin de 100 de milioane de dolari, potrivit datelor FactSet.

Acţiunile Core Scientific au scăzut cu 98% în acest an.

„Depunerea acestor dosare a fost necesară din cauza scăderii performanţelor operaţionale şi a lichidităţilor companiei, care au fost afectate de scăderea prelungită a preţului bitcoin [şi] de creşterea costurilor energiei electrice”, a precizat Core Scientific într-o declaraţie.

Preţul bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 65% în acest an în raport cu dolarul, atingând minimele ultimilor doi ani.

#crypto #faliment #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.