Sultanul Erdogan a început vânătoarea antreprenorilor din construcții

Experții în construcții consideră că adevărata vină pentru dezastrul din Turcia aparține guvernului. Cu câțiva ani în urmă, executivul din Turcia a promovat o legislație care făcea ca proprietarii de imobile să fie scutiți de pedeapsă pentru încălcărea codului în construcții, fără a fi obligați ulterior să aducă clădirile la standarde cuvenite.

Acum, guvernul a început vânătoarea de vinovați. Ministerul Justiției a înființat birouri speciale pentru investigarea infracțiunilor legate de cutremur.

După cutremurul catastrofal de săptămâna trecută, numărul morților în sudul Turciei și nordul Siriei a depășit, duminică, 33.000. În Turcia, unde peste un milion de persoane au rămas fără adăpost, supraviețuitorii și experții în construcții spun că parte din vină aparține constructorilor, care au lucrat prost și cu materiale de proastă calitate.

Se afirmă că acest lucru a exacerbat amploarea distrugerilor cutremurului și a dus la un număr atât de mare de morți.

Guvernul turc a răspuns prin arestarea antreprenorilor care au legătură cu imobilele prăbușite, iar Ministerul Justiției a înființat birouri pentru investigarea infracțiunilor legate de cutremur.

Cu câțiva ani în urmă, guvernul Turciei a promovat o legislație care permitea proprietarilor de imobile să fie scutiți de pedeapsă pentru încălcărea codului în construcții, fără a fi obligați ulterior să aducă clădirile la standardele acestuia.

Experții în construcții spun că antreprenorii acuzați nu și-ar fi putut duce la bun sfârșit proiectele fără aprobarea oficialilor care au făcut controale cu „gingășie” și au avizat lucrări necorespunzătoare.

Până acum, peste 130 de persoane suspectate că au lăgătură cu clădirile prăbușite sunt supuse procedurilor judiciare. Construcțiile au fost o forță motrice a politicii de dezvoltare economică a guvernului turc, iar mulți dintre cei mai importanți magnați ai construcțiilor din această țară au legături strânse cupreședintele Recep Tayyip Erdogan sau cu Partidul Justiției și Dezvoltarii, aflat la guvernare.

Momentul cade cât se poate de prost pentru preșdintele Turciei, pentru că, pe data de 14 mai, vor avea loc cele mai importante alegeri, prezidențiale și parlamentare.

Cât despre sirieni, aceștia spun că nu mai știu unde să meargă ca să fie în siguranță. Măcinați de un război civil care dureză de 12 ani, timp în care au murit foarte mulți civili, femei și copii, iar distrugerile sunt incomensurabile, sirienii spun acum că acest cutremur a fost mai rău decât orice altceva înduraseră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#constrcutii #Erdogan #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.