Superiaht-ul lui Vladimir Putin a fost un cadou de Crăciun dăruit de mai mulți oligarhi

Cadou pentru președinte

Superiaht-ul, despre care se crede că are o valoare de 700 de milioane de dolari, a fost confiscat de autoritățile italiene în mai, după ce ancheta lor a găsit legături între acesta și guvernul rus. Superiahtul a fost în curs de reparații din iunie 2020 în portul italian Marina di Carrara.

Timcenko și familia sa au fost sancționați de guvernul SUA, ca parte a sancțiunilor impuse Rusiei de Occident, în urma invaziei Ucrainei de către Putin. Raportul nu îi identifică pe ceilalți oligarhi implicați, dar spune că una dintre companiile offshore, High Definition – care a donat 60 de milioane de dolari – poate fi legată de Ziyavudin Magomedov. El a fost arestat în Rusia în 2018 și acuzat într-un scandal de corupție, motiv pentru care încă este în închisoare.

Adevăratul proprietar

Alți donatori îl includ pe Alera Assets, despre care s-a spus că a oferit 226 de milioane de dolari, și pe Diams Overseas, care a contribuit cu 289 de milioane de dolari. Se crede că Șeherazada a fost folosită de Alina Kabaeva, despre care se spune că ar fi iubita lui Putin, potrivit unei surse care a vorbit cu Dossier Centre. Kabaeva a fost sancționată de SUA abia în august, potrivit Business Insider.

Existența navei a fost dezvăluită în martie, după ce căpitanul britanic a vorbit cu ziarul The Times. Membrii echipajului erau în mare parte membri ai serviciilor de informații ruse. Adevăratul proprietar al iahtului a fost greu de stabilit. Acesta este controlat de fostul președinte al Rosneft, Eduard Khudainatov, potrivit Dossier Center.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.