Banca Angliei va înlocui treptat portretul Reginei pe bancnote

11 Sept. 2022, 12:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Sept. 2022, 12:37 // Actual //  bani.md

Timp de aproape 70 de ani, imaginea Reginei a apărut pe monedele din Regatul Unit, cu diferite portrete de profil, pe măsură ce aceasta a îmbătrânit.

Ea a figurat pe bancnotele naţiunii timp de peste 60 de ani, fiind primul monarh britanic care a făcut acest lucru. Portretul ei figurează, de asemenea, pe moneda mai multor ţări care au fost sub dominaţie britanică.

Din 1953, la un an după ce regina a urcat pe tron, monedele britanice au purtat cinci versiuni diferite ale portretului ei. Ea a apărut pe bancnotele ţării începând cu 1960.
Dar acum, Banca Angliei, care tipăreşte bancnotele ţării, şi Monetăria Regală, care îi produce monedele, se confruntă cu sarcina considerabilă de a retrage această monedă din circulaţie şi de a o înlocui cu bani care poartă portretul regelui Charles al III-lea.

În Marea Britanie sunt în circulaţie peste 4,7 milioane de bancnote, în valoare totală de 82 de miliarde de lire sterline (95 de miliarde de dolari), potrivit băncii centrale. De asemenea, sunt în circulaţie aproximativ 29 de miliarde de monede, a precizat Royal Mint.

Este probabil ca noii bani să fie introduşi treptat şi vor coexista ca mijloc legal de plată cu vechile bancnote şi monede pentru o perioadă de timp.

O introducere treptată similară a avut loc în 2017, când Monetăria Regală a început să emită o nouă monedă de 1 liră cu 12 feţe. Noua monedă a circulat în acelaşi timp cu vechea monedă de formă rotundă timp de şase luni, înainte ca aceasta din urmă să îşi piardă statutul de mijloc legal de plată.

Dar nu doar banii lichizi vor avea nevoie de o schimbare. Marea Britanie se confruntă cu o operaţiune uriaşă de schimbare a însemnelor regale de pe mii de cutii poştale şi paşapoarte nou emise.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.