Surpriză pe harta fiscală: Moldova, în clasamentul celor mai atractive paradisuri fiscale

Republica Moldova a fost inclusă în lista paradisurilor fiscale emergente pentru anul 2025, conform unei analize recente publicate de Nomad Capitalist, o platformă internațională specializată în strategii de optimizare fiscală și relocare pentru antreprenori și investitori.

În articolul intitulat „Top Emerging Tax Havens for 2025”, Moldova este menționată alături de alte destinații europene precum Malta, Georgia și Muntenegru. Țara este apreciată pentru regimul său fiscal competitiv, care include o cotă unică de impozitare de 12% aplicabilă atât veniturilor personale, cât și câștigurilor de capital. De asemenea, Moldova oferă un sistem de impozitare teritorială, ceea ce înseamnă că veniturile obținute din surse externe nu sunt impozitate local.

Un alt factor care contribuie la atractivitatea Moldovei este introducerea, în 2025, a vizei pentru nomazi digitali. Aceasta permite profesioniștilor care lucrează de la distanță să locuiască legal în țară timp de până la doi ani, beneficiind de un regim fiscal simplificat și predictibil. Conform noii legislații, nomazii digitali plătesc un impozit fix echivalent cu de două ori salariul mediu național, fără obligația de a declara veniturile globale, atâta timp cât nu desfășoară activități economice locale.

Nomad Capitalist subliniază că, în contextul în care multe dintre paradisurile fiscale tradiționale devin tot mai restrictive sau costisitoare, țări precum Moldova oferă oportunități noi pentru cei care doresc să-și optimizeze legal povara fiscală. „Paradisurile fiscale emergente oferă flexibilitate, costuri reduse și o calitate a vieții mai bună”, se menționează în analiza publicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#offshore #paradis #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.