Surpriză pe harta fiscală: Moldova, în clasamentul celor mai atractive paradisuri fiscale

Republica Moldova a fost inclusă în lista paradisurilor fiscale emergente pentru anul 2025, conform unei analize recente publicate de Nomad Capitalist, o platformă internațională specializată în strategii de optimizare fiscală și relocare pentru antreprenori și investitori.

În articolul intitulat „Top Emerging Tax Havens for 2025”, Moldova este menționată alături de alte destinații europene precum Malta, Georgia și Muntenegru. Țara este apreciată pentru regimul său fiscal competitiv, care include o cotă unică de impozitare de 12% aplicabilă atât veniturilor personale, cât și câștigurilor de capital. De asemenea, Moldova oferă un sistem de impozitare teritorială, ceea ce înseamnă că veniturile obținute din surse externe nu sunt impozitate local.

Un alt factor care contribuie la atractivitatea Moldovei este introducerea, în 2025, a vizei pentru nomazi digitali. Aceasta permite profesioniștilor care lucrează de la distanță să locuiască legal în țară timp de până la doi ani, beneficiind de un regim fiscal simplificat și predictibil. Conform noii legislații, nomazii digitali plătesc un impozit fix echivalent cu de două ori salariul mediu național, fără obligația de a declara veniturile globale, atâta timp cât nu desfășoară activități economice locale.

Nomad Capitalist subliniază că, în contextul în care multe dintre paradisurile fiscale tradiționale devin tot mai restrictive sau costisitoare, țări precum Moldova oferă oportunități noi pentru cei care doresc să-și optimizeze legal povara fiscală. „Paradisurile fiscale emergente oferă flexibilitate, costuri reduse și o calitate a vieții mai bună”, se menționează în analiza publicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#offshore #paradis #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.