Afacerea „Parlamentul”! Milioane în aer, clădire nedată în exploatare, bilanț umflat artificial

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) trage un semnal de alarmă asupra problemelor de gestionare a patrimoniului public, cu accent pe clădirea Parlamentului, care, deși renovată, nu a fost dată oficial în exploatare. Conform raportului de audit privind rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anul 2024, aceste întârzieri au generat disfuncționalități grave în raportările contabile și au afectat corectitudinea situațiilor financiare.

„Deficiențele constatate în procesul de dare în exploatare a clădirii Parlamentului Republicii Moldova au condiționat tergiversarea transmiterii unor bunuri de către MIDR și, ca urmare, au generat o supraevaluare masivă a bilanțului consolidat: 581,6 milioane de lei în contul „Clădiri” și 36,9 milioane de lei în contul „Instalații de transmisie”. Mai mult, ministerul nu a asigurat reevaluarea a șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de 405,8 m² și o valoare inițială de 188,4 mii lei. Deși nu s-au putut obține probe suficiente și adecvate pentru a stabili valoarea justă a acestora, Curtea de Conturi avertizează că supraevaluarea grupei de conturi „Clădiri” ar putea fi una semnificativă”, se arată în raportul auditorilor.

Potrivit auditorilor, tergiversările în transmiterea bunurilor aferente clădirii Parlamentului au dus la o supraevaluare artificială a bilanțului MIDR în conturile „Clădiri” și „Instalații de transmisie”. Mai mult, șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de peste 400 m², nu au fost reevaluate, ceea ce contravine obligațiilor legale privind actualizarea patrimoniului de stat.

Raportul relevă și alte deficiențe majore: infrastructura feroviară și terenurile aferente nu sunt înregistrate în contabilitatea Agenției Proprietății Publice și nici a MIDR, lăsând în aer evidența patrimoniului feroviar, proiectele sociale de locuințe pentru persoanele vulnerabile, finanțate din împrumuturi externe, nu au fost finalizate, deși autoritățile locale au început rambursarea creditelor, reforma feroviară este blocată din cauza lipsei de delimitare clară a patrimoniului și a implementării incomplete a noului Cod al transportului feroviar, transformarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” în S.A. „Administrația Națională a Drumurilor” bate pasul pe loc, deși termenul legal pentru reorganizare a expirat în 2023.

În privința auditului intern din cadrul MIDR, Curtea de Conturi notează o subdimensionare cronică: doar 3 din cele 6 posturi sunt ocupate, ceea ce reduce drastic capacitatea de monitorizare și control asupra activităților ministerului.

Dintre cele 10 recomandări anterioare ale Curții de Conturi, doar jumătate au fost implementate complet, în timp ce 4 au fost complet ignorate. Concluzia: opinia cu rezerve persistă, iar disfuncționalitățile grave în gestionarea patrimoniului public – inclusiv a clădirii Parlamentului – continuă să erodeze încrederea în administrarea corectă a bunurilor statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #parlament #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul guvernamental „Curtea Europeană”, care prevede modernizarea a 469 de curți de bloc din Chișinău, se confruntă cu dificultăți de implementare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recunoaște că unele licitații au fost organizate de trei sau chiar patru ori, fără ca vreo companie de construcții să depună oferte. Principala problemă nu mai este lipsa proiectelor sau a finanțării, ci capacitatea redusă a firmelor de a executa lucrările.

„Cea mai mare problemă pe care am constatat-o în 2025 și 2026, atunci când am venit cu un număr foarte mare de proiecte, atât pe «Curtea Europeană», cât și pe «Europa este aproape», este capacitatea redusă de implementare. Avem curți pentru care au fost repetate de trei, în unele cazuri de patru ori, licitațiile, pentru că nu a participat niciun agent economic”, a declarat Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, dificultăți similare sunt înregistrate și în cadrul programului „Europa este aproape”, destinat modernizării infrastructurii rutiere locale. În unele localități, autoritățile au fost nevoite să organizeze licitații de trei ori înainte de a identifica o companie dispusă să execute lucrările.

„La etapa actuală, din ceea ce vedem noi, nu este atât de mare problema programelor, pe care le avem foarte multe, cât este capacitatea de implementare”, a explicat oficialul.

Întrebat dacă Guvernul va reuși să finalizeze toate cele 469 de curți promise, Bolea a dat asigurări că proiectele nu vor fi abandonate, chiar dacă ritmul lucrărilor este mai lent decât cel dorit.

„Guvernul Republicii Moldova și-a pus drept scop să le finalizeze pe toate și, din acest considerent, nu există niciun fel de dubii”, a afirmat ministrul.

Pentru anul 2026, autoritățile au în lucru 70 de curți, iar în 2027 își propun să înceapă lucrările la cel puțin alte 100. Ministrul susține că documentația tehnică și schițele pentru următoarea etapă sunt deja elaborate și coordonate, însă realizarea obiectivului depinde de numărul companiilor care vor participa la licitații.

„Luând în considerație că avem deja unii agenți economici care și-au dezvoltat capacitatea de implementare a unor astfel de proiecte, sperăm în 2027 să luăm un minim de 100 de curți. Dar, iarăși, depinde de capacitatea de implementare și de câți agenți economici se vor include în proces”, a declarat Bolea.

Oficialul nu a indicat un termen exact pentru finalizarea întregului program. El a explicat că modernizarea curților va continua etapizat, în funcție de posibilitățile de execuție.

Programul „Curtea Europeană” a fost extins în noiembrie 2025, când Guvernul a aprobat includerea a încă 380 de curți, pe lângă cele 89 selectate anterior. Valoarea proiectelor suplimentare depășește 1,7 miliarde de lei, finanțarea fiind asigurată din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.

Fiecare proiect poate beneficia de până la 5 milioane de lei pentru reabilitarea căilor de acces, trotuarelor și scărilor, modernizarea iluminatului, amenajarea parcărilor, terenurilor de joacă și spațiilor de recreere.

În august 2026, Vladimir Bolea anunța că primele 30 de curți fuseseră deja modernizate, cu investiții care depășiseră 200 de milioane de lei. La acel moment, autoritățile vorbeau despre amenajarea altor 88 de curți în cursul anului.