La începutul anului 2025, în Republica Moldova locuiau 616,5 mii de persoane în vârstă de 60 de ani și peste, ceea ce reprezintă 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică. Dintre aceștia, 371,4 mii erau femei (60,2%), inclusiv 40 mii femei de peste 80 de ani.
Ponderea vârstnicilor a crescut constant în ultimii cinci ani, de la 22,4% în 2021 la 25,9% în 2025. Totodată, se constată o îmbătrânire accentuată a populației: segmentul 70–74 de ani a urcat cu 3 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor de 60–64 ani a scăzut cu 4,5 puncte procentuale.
Coeficientul de îmbătrânire demografică a ajuns la 25,9%, un nivel considerat înalt. Îmbătrânirea este mai accentuată la femei (29,1%) decât la bărbați (22,2%), raportul fiind de 66 de bărbați la 100 de femei vârstnice. Discrepanța este și mai mare la 85+ ani – doar 39 de bărbați la 100 de femei. În perioada 2020–2024, speranța de viață la 60 de ani a crescut cu 1,7 ani pentru bărbați și 2 ani pentru femei, însă decalajul între sexe s-a adâncit la 4,7 ani. Astfel, o femeie de 60 de ani mai are în medie 20,6 ani de trăit, iar un bărbat – 15,9 ani.
Cele mai frecvente cauze de deces rămân bolile aparatului circulator (65%), tumorile (17%) și bolile aparatului digestiv (6,2%). În 2024, au fost înregistrate 11,2 mii cazuri noi de tumori maligne, dintre care aproape trei sferturi la vârstnici. În fiecare zi, circa 23 de persoane vârstnice au fost diagnosticate pentru prima dată cu cancer. Tuberculoza afectează tot mai mult bărbații între 55–64 de ani, care au reprezentat 86% din cazurile noi din grupa respectivă.
În 2024, 10,9% dintre vârstnici au fost recunoscuți cu dizabilitate primară, principalele cauze fiind bolile aparatului circulator (30,4%), tumorile (16,4%) și afecțiunile osteo-articulare (11,8%). La 1 ianuarie 2025, numărul pensionarilor era de 672,7 mii, dintre care 78,7% pentru limită de vârstă. Femeile reprezintă două treimi dintre pensionari. Pensia medie pentru limită de vârstă a constituit 3.983,9 lei, cu 8,2% mai mare decât în 2023 și aproape dublă față de 2021.
Gospodăriile cu vârstnici au avut în medie un venit lunar de 4.898 lei per persoană, însă diferențele urban–rural sunt semnificative: 6.065 lei în orașe față de 4.222 lei la sate. Prestațiile sociale sunt principala sursă de venit (51,8%), urmate de salarii (31,8%) și activitatea agricolă (6,1%). Cheltuielile lunare au fost de 3.968 lei per persoană, aproape jumătate (46,3%) pentru produse alimentare, urmate de locuință și utilități (20,4%).
Condițiile de trai diferă puternic între sate și orașe: în mediul urban, peste 95% din locuințe sunt dotate cu canalizare și baie, iar 74,5% au încălzire centrală; în rural, 89,4% dintre gospodării încă folosesc soba cu lemne sau cărbune.
În ceea ce privește percepția, 78,6% dintre vârstnici își consideră nivelul de trai satisfăcător, doar 6,7% îl apreciază drept bun sau foarte bun, iar 14,6% îl califică drept rău sau foarte rău.
