Asigurările cresc pe hârtie, dar profiturile s-au prăbușit cu 34% în primul semestru

Profitul net al pieței asigurărilor din Republica Moldova s-a redus cu 34,6% în primul semestru al anului 2025 și a coborât la 100,5 milioane lei, în pofida creșterii activelor, a volumului de prime brute subscrise și a despăgubirilor plătite, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale au urcat la 5,640 mld. lei (+1,3% vs. 31.03.2025), din care active lichide 3,327 mld. lei (59% din total). Toți asigurătorii au raportat rata de solvabilitate >100%; media pe generale a fost 182,6% (interval 141,2%–251,1%), iar pe viață 579,1%. Fondurile proprii eligibile au ajuns la 1,492 mld. lei (+5,7%). Lichiditatea medie a crescut la 3,5 pe generale (interval 1,51–5,88) și 16,4 pe viață. Rezervele tehnice brute au însumat 3,272 mld. lei (+2,2%): 2,347 mld. lei pe generale (71,7%) și 924,9 mil. lei pe viață (28,3%). Pe generale au avansat RDDN (+25,9 mil. lei; 21,7% pondere) și RPN (+21,8 mil. lei; 59,5% pondere). Activele admise pentru acoperiri au fost 4,225 mld. lei, cu un excedent de 545,9 mil. lei; structura principală: VMS 64,6%, cota reasigurătorului 14,8%, depozite 10,8%.

Primele brute subscrise au totalizat 1,593 mld. lei în S1 2025 (+2,6% an/an), din care 97,0% generale (1,545 mld. lei) și 3,0% viață (48,4 mil. lei). Numărul polițelor în vigoare: 1,357,9 mii (+2,3% față de 31.03). Mixul pe generale: RCA & Carte Verde & TIR/CMR și CASCO cumulat 68,4%, urmate de incendiu/calit. naturale (9,0%) și alte bunuri (mai ales agro) 8,5%. Prima medie RCA internă a scăzut la 1.247,7 lei (−14,4%), iar Carte Verde la 991,0 lei (−12,7%).

Despăgubirile brute plătite au urcat la 656,3 mil. lei (+23,4%): 627,3 mil. lei pe generale (+23,4%) și 29,0 mil. lei pe viață (+24,3%). Pe obligatorii, despăgubirile au fost 365,0 mil. lei (+25,5%), din care RCA internă 289,6 mil. lei (+28,5%) și Carte Verde 75,4 mil. lei (+15,3%). Dauna medie: RCA internă 21.258 lei (+8,9%), Carte Verde 80.415 lei (+1,0%). Raportul despăgubiri/prime pe generale a ajuns la 40,6% (+6,8 p.p.; interval sector 32,9%–59,9%). ROC netă pe generale: 98,7% (+0,1 p.p.).

Profitul net de piață a fost 100,5 mil. lei (−34,6% an/an); 8 asigurători pe profit, unul pe pierdere. ROE: 10,6% (−6 p.p.), ROA: 3,6% (−1,9 p.p.).

Prin intermediari s-au încheiat 527,6 mii contracte (54,5% din piață) și s-au intermediat prime de 997,3 mil. lei (62,6% din total; +13,3% an/an). Ponderea: brokeri 65,3%, agenți 23,0%, bancassurance 11,7%. Gradul de intermediere a urcat la 62,6% (+5,9 p.p.), cu 61,6% pe generale și 95,4% pe viață. Comisioane: 333,2 mil. lei (+7,7%).

FPVS: contribuții 5,2 mil. lei (−6,4%), 110 dosare soluționate, plăți 5,2 mil. lei (99,6% daune materiale); sold 44,3 mil. lei (+4,4%), 90,8% în VMS. Fondul de compensare: contribuții 10,3 mil. lei (−5,9%), 171 dosare; plăți 6,7 mil. lei (+41,1%; 11,9% vătămări, 88,1% materiale); sold 169,2 mil. lei (+6,0%), plasamente: 59,1% depozite, 40,4% VMS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.