Ţara care se confruntă cu un dezastru imobiliar de proporţii: Un gigant imobiliar este la un pas de faliment

24 Oct. 2023, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Oct. 2023, 12:09 // Actual //  bani.md

Falimentul City Garden, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari chinezi, este aproape oficial. Pentru familiile care şi-au investit economiile în locuinţele ridicate de City Garden, dar şi pentru angajaţii companiei şi investitorii care au pompat miliarde, falimentul înseamnă un dezastru total, scrie Bloomberg.

Mai mult, economia Chinei se află într-o perioadă sensibilă în care are nevoie urgentă de stimulare, iar criza imobiliară nu face decât să agraveze haosul economic.

Cumpărătorii de locuinţe, muncitorii, dezvoltatorii şi guvernul şi-au jucat fiecare rolul lor într-un aparent miracol economic. Timp de peste două decenii, sectorul imobiliar a fost motorul de creştere din spatele poveştii de succes economic fără precedent al Chinei, călăuzind un val de expansiune alimentat de datorii până la o valoare de 52.000 de miliarde de dolari în 2019 – un sfert din PIB-ul naţiunii.

Investitorii globali au năvălit,  injectând peste 180 de miliarde de dolari în obligaţiuni în dolari. Dar, în ultimii trei ani, campania guvernului de a ţine în frâu sectorul încărcat de datorii a avut consecinţe dramatice . Sectorul imobiliar s-a redus cu aproximativ 10%, iar acţiunile chinezeşti au şters acum toate câştigurile realizate în timpul unei uriaşe reveniri venite după pandemie.

Country Garden a fost un actor principal în toată această poveste. La apogeu, dezvoltatorul a angajat 130.000 de persoane, a găzduit zeci de mii de familii şi a acumulat datorii în valoare de 240 de miliarde de dolari.

În prezent, nu a efectuat nici măcar o plată a dobânzilor la obligaţiunile în dolari care au ajuns la scadenţă săptămâna trecută, ceea ce înseamnă că intrarea în incapacitate de plată este aproape oficială, iar şansele unei restructurări sunt din ce în ce mai mari. Atunci când o companie de o asemenea dimensiune intră în faliment, problemele economice bat la uşa tuturor.

„Intrarea în incapacitate de plată a unui dezvoltator atât de mare, coroborată cu deteriorarea suplimentară a vânzărilor şi a preţurilor, este un semn clar că nimic nu va salva piaţa imobiliară”, a declarat Alicia Garcia Herrero, economist şef pentru Asia-Pacific la Natixis SA.

Sute de milioane de oameni au crezut că preţurile proprietăţilor imobiliare din China nu pot decât să crească, legându-şi carierele, familiile, speranţele, visele şi finanţele personale de acest sector, care în final a dezamăgit.

Piaţa imobiliară din China a fost complet comercializată în 1998, iar trei ani mai târziu, naţiunea a fost acceptată în Organizaţia Mondială a Comerţului. Până în 2005, PIB-ul său a crescut de peste două ori.

Construcţiile au explodat. Pe măsură ce milioane de oameni au inundat marile oraşe, guvernele locale au generat venituri prin vânzarea mai multor terenuri dezvoltatorilor. În întreaga ţară, câmpurile au făcut loc unor complexe de locuinţe nou-nouţe, de înaltă clasă, cu nume precum Palm Springs, The River Seine şi Park Avenue.

Cu timpul, China a devenit foarte depedentă de sectorul imobiliar, unde potrivit datelor, 80% dintre familii îşi investiseră banii. Dependenţa de sectorul imobiliar continuă să fie o ecuaţie la care autorităţile de la Beijing nu pot găsi răspunsul. În continuare sectorul este responsabil pentru un sfert din economia Chinei, iar asta înseamnă că orice prăbuşire a unui actor important din domeniul imobiliar va aduce cu sine haos economic. Întrebarea la care toată lumea încearcă să răspundă nu este „dacă” turbulenţele economice vor lovi, ci „când”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.